Cum să judecăm atunci când suntem în faţa buletinului de vot?

Duminică vom merge la urne pentru a ne alege reprezentanţii din Parlamentul European, însă cu toţii recunoaştem că ştim mult prea puţin despre ceea ce pot face ei la Bruxelles sau Strasbourg. Din cele spuse de ei, nu prea ne putem da seama, deoarece acolo fiecare are tendinţa de a exagera. De aceea, poate este indicat să ne îndreptăm înspre alte surse pentru a afla domeniile  în care Uniunea Europeană (UE) are rolul cel mai important.  Ce rol joacă Parlamentul European şi ce pot face europarlamentariiFoarte pe scurt, printre principalele atribuţii ale Parlamentului European se numără: un rol consultativ în procesul elaborării actelor comunitare, exercitarea unui control politic asupra Comisiei Europene şi a Consiliului European, posibilitatea  intervenţiei în procedura de desemnare a membrilor Comisiei sau putere de codecizie în domeniul bugetar şi în alte domenii prevăzute de tratate. Se spune, în general, că europarlamentarii susţin interesele ţării şi a populaţiei care i-a ales, însă la nivel european, parlamentarii nu participă la lucrările Parlmanetului în grupuri formate după apartenenţa naţională, ci în grupuri politice transnaţionale. Europarlamentarii au anumite puteri conferite de votul primit, legate însă strict de atribuţiile Parlamentului. Astfel, ei pot avea iniţiative legislative în domeniile de competenţă ale UE, dar pot şi să susţină iniţiative ale cetăţenilor pe care îi reprezintă sau al oricărui grup ce îl contactează şi care îi cere ajutorul. 
Problemele europenilor: de la criza economică la egalitatea de şanse între femei şi bărbaţiCele zece domenii majore identificate ca fiind principalele provocări ale anilor următori pentru ţările UE şi care în România sunt denumite generic „probleme europene”, au o arie de răspândire largă, de la lupta împotriva crizei econimice şi până la problema imigranţilor sau a securităţii alimentare. De exemplu, în domeniul securităţii ni se pune întrebarea dacă ar trebui ca „securitatea să aibă limite”, în sensul protejării noastre împotriva terorismului, cu preţul afectării anumitor aspecte din viaţa noastră personală. Pe urmă, ar trebui să reflectăm asupra poziţiei noastre referitoare la imigranţii din ţările care nu fac parte din UE: ajută Uniunea din punct de vedere economic sau ne fură din locurile de muncă? În următorii ani, va trebui să ne gândim bine la ce fel de energie să folosim, astfel încât să nu epuizăm resursele, să protejăm mediul, dar să ne şi menţinem competitivitatea energetică. În strictă legătură cu problema energiei este şi cea a transportului, trebuind identificate noi surse de energie.  Un alt domeniu în care UE este foarte activă şi deţine atribuţii importante este cel al protecţiei consumatorilor. Aici vor trebui găsite soluţiile potrivite pentru ca europenii să fie informaţi corect şi complet asupra carateristicilor produselor pe care le cumpără. Aici putem ajunge la un alt punct sensibil de pe agenda parlamentarilor europeni, şi anume securitatea alimentară. Sigur că UE are atribuţii şi în domeniul financiar, aici dezbaterea dintre diferitele grupuri politice fiind poate cea mai evidentă. Toţi politicienii par a avea un plan de redresare economică, dar oare care este cel mai bun? Criza financiară se răsfrânge şi asupra  bugetului Uniunii. În această situaţie, trebuie luate anumite de-cizii privind direcţiile în care ar trebui îndreptaţi banii europeni: infrastructură, agricultură, educaţie, mediu înconjurător etc. În UE se pune un mare accent pe egalitatea de şanse, tradusă în încercarea de a găsi „un echilibru perfect între viaţa de familie şi cea profesională”. Principiul egalităţii este folosit şi într-un alt domeniu de interes pentru parlamentarii europeni, şi anume standardizarea. Acest concept se referă la principii şi practici comune tuturor statelor europene în mai multe domenii, precum caracteristicile tehnice generale ale produselor. De exemplu, Uniunea Europeană a obligat producătorii de aparate electronice să le doteze cu încărcătoare standard, ce pot fi folosite în orice ţară europenă. 
Alegerile europene pentru români: europarlamentarii trebuie să găsească soluţii pentru problema şomajuluiPentru a identifica principalele teme de interes pentru cetăţenii europeni, Uniunea a făcut o serie de sondaje de opinie (eurobarometre) pentru fiecare ţară membră, prin care s-au măsurat inteţiile oamenilor de a merge la vot, dar şi principalele teme pe care cetăţenii le-au indicat a fi dezbătute de către politicieni. Românii s-au arătat interesaţi de problemele legate de şomaj, creştere economică şi puterea de cumpărare. Celelalte preocupări ale românilor ar fi, în ordinea descrescătoare a interesului: viitorul pensiilor, criminalitatea, securitatea aprovizionării energetice, lupta împotriva schimbărilor climatice, imigraţia, terorismul şi siguranţa alimentară. 
Zece motive pentru a merge duminică la vot
Uniunea Europeană promovează intens evenimentul alegerilor europene. În intervalul 4-7 iunie, toţi europenii vor ieşi la urne pentru a-şi trimite reprezentanţii în legislativul european. Problema absenteismului nu este una doar a românilor, Uniunea făcând eforturi extrem de mari pentru a-i atrage pe europeni la vot, indiferent din ce ţară provin. Iată 10 motive indentificate de funcţionarii Uniunii, pentru care ar trebui să ne prezentăm duminică la urne:Dacă nu vă pasă vouă, îi va păsa altcuiva, care va decide în locul dumneavoastră.Deputaţii dvs. europeni reprezintă vocea dumneavoastră în Europa – de ce aţi irosi oportunitatea de a vă face auziţi?Dreptul la vot în alegerile pentru Parlamentul European este unul dintre drepturile dumneavoastră fundamentale şi posibilitatea prin care puteţi spune ceva în modul de funcţionare a Uniunii.Europa ne priveşte pe toţi, chiar şi atunci când nu ne dăm seama! Votul dumneavoastră este pentru poporul, planeta şi prosperitatea dumneavoastră!Oportunitate unică de a merge la vot împreună cu alţi 375 de milioane de alegători europeni pentru a alege singurul Parlament transnaţional şi multilingv din lume!Cea mai mare parte a legislaţiei care priveşte viaţa noastră de zi cu zi este adoptată la nivelul UE de către deputaţii în PE în cooperare cu miniştrii statelor membre. Rezultă că europarlamentarii au o mare importanţă.Puterea parlamentarilor europeni va creşte odată cu adoptarea tratatului de la Lisabona.Votaţi pentru diversitatea politică şi etnică. Uniunea Europeană înseamnă diversitate.Alegeţi deputaţii europeni care vă împărtăşesc viziunea şi toate dorinţele dumneavoastră pot deveni realitate. Aceasta este democraţia.Veniţi la vot! Nu durează decât câteva minute! Poate îl puteţi combina cu o plimbare în parc sau cu o ieşire într-o cafenea. Un mic efort, o mare realizare!Noua conducere a Direcţiei Agricole doreşte reformarea colaborării cu autorităţile locale şi judeţeneNumirile în structurile de conducere ale instituţiilor deconcentrate arădene au continuat  şi ieri, când au fost instalaţi noii şefi din cadrul Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală. Au primit învestitura din partea prefectului Călin Bibarţ, următorii: directorul coordonator Gheorghe Rus, adjuncţii Iuliana Miltaller, Corneliu Henegar, Ovidiu Cardoş, Nelu Achim, directorul coordonator din cadrul Oficiului Judeţean pentru Studii Pedologice şi Agrochimice, Vlad Mircea Horea şi directorul coordonator din cadrul Inspectoratului Teritorial pentru Calitatea Seminţelor şi Materialul Săditor, Tama Mara. După ce prefectul Bibarţ le-a urat succes noilor persoane din fruntea Direcţiei Agricole, la cuvânt s-a înscris proaspătul director coordonator Gheorghe Rus. A subliniat anumite dificultăţi pe care le întâmpină instituţia, printre care lipsa de personal (24 de angajaţi care au în grijă cele 78 de localităţi din judeţ), dar şi probleme de comunicare. „Va trebui ne bazăm pe solidaritate şi colaborare, să fim uniţi şi să colaborăm”. Pe urmă, au fost enunţate câteva obiective ale instituţiei, precum rezolvarea problemei actualului sediu, Direcţia Agricolă fiind în dispută pentru mai multe spaţii din clădirea de pe strada Cloşca cu Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit. Senatorul PSD, Avram Crăciun, le-a urat succes noilor directori şi le-a promis sprijin parlamentar din postura sa de membru al Comisiei pentru Agricultură din Senat. De asemenea, Crăciun a spus că toate instituţiile importante pentru agricultori ar trebui să funcţioneze în acelaşi sediu, inclusiv APIA. pentru ca fermierii să nu piardă prea mult timp străbătând tot oraşul pentru a ajunge de la un la alta.

Sursa: Observator.info