Spânzuraţii fac parte din categoria morţilor „urâte”. Psihologia sinucigaşă nu va lămuri niciodată exact mecanismul care declanşează autodistrugerea umană – motiv pentru care orice sinucidere lasă în urmă întrebări. Cazul de faţă confirmă trista teorie.
Moartea lui Doru Rusu (39 ani) a şocat familia şi (poate) câţiva cunoscuţi. În rest, strada Cireşoaiei, plină de praf şi hârtoape a rămas la fel de liniştită, întrecută în tăcere doar de casa de la nr. 4, acolo unde ieri noapte, bărbatul şi-a încheiat socotelile cu viaţa. Vecina Lucia Farkas ştie tot. „S-au mutat aici în urmă cu 8 luni; el, nevastă-sa, Eva şi cei doi copii. Lucrau amândoi, el la negru. Avea obiceiul să mai bea şi atunci făcea scandal monstru. În curte mai locuieşte o familie, mătuşa femeii cu familia - cu care Doru se certa mereu din cauza împărţirii moştenirii după moartea părinţilor Evei”. În schimb, omul îşi iubea orbeşte copiii – pe care nu i-a bătut şi certat niciodată. „Au doi băieţi, unul de 6 şi altul de 8 ani. Ăla mai mare l-a găsit azi dimineaţă (ieri n. red.) spânzurat!”. 
Povestea celor mariCasa în care s-a petrecut tragedia s-a adâncit în umbră, chiar dacă soarele scaldă orice ungher. Eva se află la sora ei, împreună cu băiatul cel mare. Găsim o familie şocată, o femeie în negru cu privirea pierdută, un copil de 8 ani, crizat. A fost chemată Ambulanţa.      Daniela Eva Carian (41 ani) şopteşte abia auzit „nu ştiu, nu-mi vine să cred ce-a făcut!... El a venit din Moldova (Bârlad) şi ne-am cunoscut acum 8 ani. A mai fost căsătorit, dar a plecat de la nevastă pentru că nu a vrut să lase copilul după ce a rămas însărcinată. Şi eu am mai fost căsătorită, iar soţul a murit la 32 de ani de ciroză. Ne-am cunoscut şi am rămas împreună, în concubinaj. Avem doi copii: pe Flavius (8 ani) şi pe Marian (6 ani). Am stat aici, la sora mea, până în octombrie anul trecut când ne-am mutat la casa părintească (părinţii decedaţi) de pe Cireşoaiei. Muncim amândoi. Eu la Darimex de 8 ani şi el prin construcţii, la negru, că nu avea buletin.” Femeia spune că „Doru avea obiceiul să mai bea şi atunci făcea urât, sărea la bătaie la toţi, dar pe copii nu i-a bătut niciodată. Flavius a fost extrem de ataşat de el; facea lecţiile cu el, îl aducea de la şcoală... Scandalul mare era cu neamurile din curte care au pretenţii la casa părintească, mătuşa fiind sora tatei. Suntem  în proces, dealtfel.”În martie cearta a degenerat, Doru s-a îmbătat crunt, şi, ca să nu dea în neamuri, i-a dat porcului cu toporul în cap, apoi a lichidat găinile. A fost dus la psihiatrie cu poliţia, unde a stat vreo două săptămâni. Sfatul medicilor a fost să renunţe la alcoolul care-l făcea extrem de violent. Duminica  trecută, cearta a pornit de la gardul pe care rudele îl ridicaseră, despărţind curtea în două. Un vecin a  chemat poliţia, iar Doru a intrat din nou, dar numai pentru o zi, în salonul psihiatric. A ieşit luni, tulburat.
Povestea celor miciOchii albaştri ai Evei sunt uscaţi de lacrimi. „Joi, la grădiniţă, în timpul serbării, lui Marian (fiul cel mic) i s-a făcut rău şi a leşinat. Avea febră 41,2. A ajuns de urgenţă la spital şi de atunci am rămas internată cu el. Mi s-a spus că are inima mărită şi că e destul de grav, dar încă nu s-a dat un verdict exact. Ieri seară (duminică n.red.) Doru a venit cu Flavius la spital să vadă cum e ăla mic. Nu ştiu ce i-a spus o asistentă – pentru că m-a scos afară din salon şi mi-a spus răspicat: „dacă e rău cu Marian eu mă spânzur!” Apoi l-a pupat pe ăla mic şi i-a zis „tati pleacă acasă, dar nu o să-l mai vezi!”Într-adevăr, a plecat acasă împreună cu Flavius. Dimineaţă, copilul l-a căutat în grădină, bucătărie, baie. Apoi a deschis uşa de la o cameră goală. Tatăl său atârna de-o grindă. Băiatul s-a dus spre el, l-a atins, apoi a încuiat uşa. S-a aşezat să mănânce, după care a bătut la uşa vecinei Farkas. Negăsind pe nimeni, a fugit la sora mamei care a anunţat-o pe Eva... Marian plânge la spital, neştiind de ce mama sa a fugit repede acasă, plângând... 
De ce “Adio”?!Biletul de adio scris pe o foaie de matematică e un „remember” scurt al celui care a preferat să-şi ia viaţa decât să lupte pentru cei pe care i-a iubit: „Bilet de Adio pentru copiii mei, Flavius şi Marian – Semnătura, Rusu Doru.” Ce poate fi?! – se-ntreabă distrusă, Eva: „sunt blestemată să-mi moară bărbaţii?! Nu vreau să-mi pierd şi copiii, voi munci mai mult pentru ei, dacă el a cedat!”. Au rămas doi copii, unul bolnav, altul marcat pe viaţă, repetând într-una că-şi va dezgropa tatăl din mormânt.

Sursa: Observator.info