Stire

Peregul Mare ? Un spaţiu neexplorat ?n care şapte etnii se ?nţeleg armonios

23.06.2009 ⋅ 0 comentarii

În viziunea CJ, Peregul Mare e considerată comună de rangul III prezentând un grad de interes zero din această perspectivă. Călcând însă, pe-aici, locul, dar mai ales oamenii dovedesc contrariul. Cu toată convingerea, Pereg este aşezarea în care convieţuiesc armonios 7 naţii - înfăptuind în modestia lor, idealul biblic al iubirii şi întrajutorării de semeni. (Şi) din acest punct de vedere, comuna Peregul Mare este o localitate de rangul I!
Comună de graniţă, Pereg a atras de-a lungul vremii, naţii şi obiceiuri diferite, unite însă prin acel liant de nezdruncinat: paşnica şi buna convieţuire şi înţelegere, respectul şi întrajutorarea semenilor. Punctul incandescent al acestei consideraţii poate fi însăşi Primăria – instituţie unică în judeţ (sigur, printre puţinele din ţară) în care se vorbesc zilnic... 7 limbi!Vicele Ioan Morong, etnic ceh – este un om dintr-o singură bucată. Cunoaşte exact problemele localităţii, iar mersul înainte al lucrurilor este asigurat de unitatea perfectă a întregii echipe administrative. „Din întreaga ofertă de proiecte, ne-am axat pe măsura 3.2.2 – proiect integrat ce cuprinde lucrarea de apă-canalizare (fonduri guvernamentale) aflată în faza finală. S-a construit uzina de apă, staţie de epurare şi 3 km coloane de aducţiune. Pe linie de învăţământ, la Peregul Mic s-a primit un miliard de lei, bani cu care s-a început construirea unui grup social modern. Totodată, am depus un proiect pentru reabilitarea grădiniţei şi a căminului cultural. Un alt proiect depus la ISJ priveşte reabilitarea clădirii vechi a şcolii din Peregul Mare (ridicată pe vremea Austro-Ungariei) şi a grădiniţei. Iluminatul este realizat în procent de 50 la sută pentru ambele localităţi”.Drumurile sunt o altă prioritate pentru administraţia locală. Anul trecut, dispunând de fonduri s-au făcut reparaţii şi pietruiri, iar anul acesta se continuă acţiunea, deşi fondurile sunt mult mai puţine. 
Pereg în date telegrafice
Proiect transfrontalierPrimăria a semnat un acord comun între Pereg –Batonya-Mezövasarhely avizat la Budapesta privind un proiect comun.  Prima etapă a însemnat realizarea a 4,5 km de drum transfrontalier, urmând ca în etapa a doua să se treacă la apă-canalizare, sperând să se poată intra şi aici pe fonduri Phare.Comuna mai dispune de un dispensar uman (un medic şi două asistente), serviciu de pompieri (contract cu Pecica) dar există şi voluntari din localitate în caz de intervenţii. „Vrem să achiziţionăm o maşină de intervenţii, pentru a fi mult mai operativi – decât să aşteptăm până vin cei din Pecica”.
Infracţionalitate aproape de zeroDeşi în buza graniţei, comuna se bucură de cea mai scăzută rată a infracţionalităţii. „La ora actuală există un singur agent de poliţie (şeful de post s-a pensionat de curând) dar nu sunt probleme. Oamenii sunt paşnici, harnici, cinstiţi şi credincioşi, aşa că fărădelegile nu fac casă bună aici!” – spune mândru vicele. 
Fond funciar încheiat, păşune zero!Puţinul fond funciar s-a epuizat şi odată cu el şi păşunea. Nu au fost procese, tocmai pentru că oamenii au înţeles situaţia şi problemele. Nu s-au acordat nici locuri de casă pentru tineri, dar nici cereri nu s-au depus, probabil, în aceeaşi idee. Pereg mai este special şi prin... casele goale care aşteaptă, la preţuri modeste, cumpărători. Investitorii nu vin din cauza lipsei utilităţilor, dar şi pentru faptul că „suntem un loc destul de izolat. Speranţa noastră stă în legătura cu Nădlacul printr-un drum judeţean, urmând apoi să ne legăm şi de Semlac”.  
Primărie multilingvă, unicatÎn primăria Pereg, fără nicio exagerare – Europa este la ea acasă. Aici se vorbesc... 7 limbi oficiale: slovacă, cehă, maghiară, germană, română, ruteană, ucraineană! „Recensământul făcut în urmă cu câţiva ani a evidenţiat prezenţa a 9 naţionalităţi (români, maghiari, slovaci, germani, cehi, ucrainieni, secui, ruteni, rromi). Oricine vine la noi, îi vorbim în limba maternă şi asta e o chestie extrem de pozitivă, europeană. Suntem multe etnii în zonă, dar ne înţelegem bine şi ăsta e cel mai important lucru. Este o raritate să se înţeleagă atâtea etnii împreună, dar pentru noi e un fapt obişnuit!” 
Preotul Bojcsuk, o flacără vie în biserica DomnuluiSpaţiul religios al comunei este împărţit în mai multe culte, astfel că în Pereg vieţuiesc comunităţi religioase aparţinând cultelor reformată cehă, ortodoxă, romano-catolică, greco-catolică slovacă ruteană, evanghelică. Primăria a alocat sume egale pentru toate bisericile. Preotul ortodox Dănuţ Moldovan se trudeşte de multă vreme pentru a ridica o biserică ortodoxă în localitate (deocamdată e turnată doar fundaţia) dar banii sunt extrem de puţini. După cum am văzut, biserica va fi foarte mică, dar tot e ceva decât să continue o situaţie ruşinoasă şi nefirească, faptul că de ani de zile ortodocşii îşi ţin slujbele în clădirea fostului CAP. Preotul spune că actuala biserică greco-catolică a aparţinut ortodocşilor, dar, datorită lipsei de vehemenţă, fostul preot al bisericii a pierdut-o în favoarea greco-catolicilor. Ce mai e de spus, atunci?! Dacă interesul a fost atât de slab, acesta e şi rezultatul! În schimb, actualul preot al bisercii greco-catolice slovace rutene, Vasile Bojcsuk te uimeşte prin personalitatea sa puternică, vie, luptătoare. Ne-a arătat mândru interiorul lăcaşului, complet renovat, cu picturi frumoase, cu „sfinţi umani”, iar predica sa de bun venit a spus mai mult decât orice carte de vizită. Slujbele se ţin  în slavona veche, o adevărată raritate în viaţa comunităţii religioase. Privim masivul Evanghelier din 1892 scris în întregime în slavona veche şi auzim rugăciunea domnească în această limbă curată şi străveche. Predicile preotului Bojcsuk mişcă şi cel mai înţepenit suflet, nici nu e de mirare că este atât de iubit de credincioşi. O flacără vie a credinţei, fierbinte şi curată, un adevărat ostaş al cerului luptând cu forţa cuvântului cu care a  fost binecuvântat.       ***Peregul Mare, localitate de graniţă, un spaţiu european încă semi anonim, dar, în mod sigur, prin grija unei administraţii responsabile, oameni de calitate, dar, mai ales, sprijin financiar important – va deveni, nu peste foarte mult timp, un loc căutat şi râvnit.

Sursa: Observator.info

Autor: Felicia R.Gheorghe ⋅

Pentru articolul complet și alte comentarii
vizitați Observator.info
fashiondays.ro