În fiecare an, la Examenul de Bacalaureat, „perlele” candidaţilor descreţesc frunţile profesorilor corectori. Cele mai des întâlnite „perle” sunt cele de la proba de la Limba română, dar nici de la celelalte discipline nu lipsesc. Mai jos puteţi citi câteva dintre ele. 
Chiar şi cele mai cunoscute opere literare au fost date uitării de elevi, pe care, conform programei, trebuiau să le citească.  În „Baltagul”, elevii compară rămăşiţele umane cu zăcămintele -  „Cu ajutorul câinelui, Vitoria Lipan şi-a găsit foarte repede zăcămintele soţului”, „Nechifor Lipan stătea pe spate cu fatza în jos”, „Nechifor Lipan a avut fericita ocazie de a nu se mai întoarce acasă fiind jefuit de nişte oameni invidioşi.”Nici „Hanul Ancuţei” nu a scăpat de noi interpretări – „Drumeţii veneau la Hanul Ancuţei pentru a mînca şi a bea vin din  ulcicile noi că alea vechi erau sparte!”. Alte expresii care cu siguranţă au stârnit râsul corectorilor au fost: „Şcoala Ardeleană nu a avut propriu-zis sediu, din lipsă de fonduri austro-ungare”, „Alexandru Lăpuşneanu s-a ţinut de cuvânt atunci când a spus: “De mă voi scula, pre mulţi am să popesc şi eu! – Dovadă că azi cel mai întâlnit nume este Popescu”. „Poezia “Sburătorul” de Ion Haş Rădulescu este un omagiu adus aviatorilor.”, „Călin ţine de mîna mireasa care are părul lung de fericire.”, „Ea lupta să pună mîna pe dragostea flăcăului.”, „Poetul îsi aşteaptă iubita ca împreună să cutremure o barcă”, „Ion Creangă s-a născut între anii 1887-1889.”, „În romanul “Răscoala” personajul principal este poporul şi marea masă a ţăranilor.”, „Dimitrie Cantemir a avut un rol însemnat în viaţa sa.”,. „Zoe Tipătescu se iubeau pe la spate.”, „Împăratul avea o grădină ţi în fund un măr.”, „Moromete făcea pârtie pe salcâm ca să se dea cu sania.”
Mircea cel Mare nu se pierde cu firea şi răspunde la fix„Mircea cel Bătrîn a fost înmormântat la Cozia împreună cu umbra sa”, „Dintre cele cinci scrisori trimise de Eminescu, prima este considerată a treia. În “Scrisoarea a treia” se desfăşoară bătălia de la Rovinari.”. „Mircea cel Mare, care prima dată a fost bătrân, sta la un discurs cu Baiazid. Acesta îl primeşte politicos, dar cu obrăznicie, şi-l face în tot felul, ca pe o albie de porci. Când Baiazid îl întreabă arogant “Tu eşti Mircea?”, domnitorul român nu se pierde cu firea şi îi răspunde la fix: “Da-mpărate!”, „Pâna la urmă Mircea cel Mare, deşi bătrân îl va îngenunchia pe trufaşul otoman cu câteva proverbe şi zicători bine plasate.”, „Împăraţi cu care lumea nu putea să se mai împace au venit şi la noi în România şi au cerut pământ şi de băut, dar cum veniră s-a lămurit cu cine are de-a face şi s-a dus de-a berbeleacul cu pleava pulberată, c-au rămas doar cîteva de bucăţi de eniceri şi spahii fugind, dintre care este amintită “înspre Dunăre, o mîna.”De asemenea un elev a explicat, foarte sigur pe el, de ce este Eminescu trist -  „Eminescu este trist pentru că nu a reusit să facă nimic în viaţa lui.”
Proba orală i-a pus în încurcătură pe eleviDe surprize au avut parte şi profesorii examinatori de la probele orale - „Un profesor întreabă o elevă: cine a scris poezia “Luceafărul”.... ea spune: Tudor Arghezi”. Un alt exemplu: „Profa: În ce tip se încadra Otilia Mărculescu?Eleva: În tipul îngerului a fetei blonde..Profa: Asta ai citit tu într-o carte?Eleva: Asta am spus-o eu din proprie initiativ㔄De ce se numeşte nuvela “La ţigănci”?Răspuns: Localitate în care se petrece acţiunea este La tigănci.”„Profesorul: “Ce stil funcţional are acest text?”Elevul:”Stilul articol”„Prof: cum moare Dinu Păturică?Elev:?Prof: A murit într-un mod simbolic?Elev:?Prof (NERVOS): Haide, măi, băiatule, cum a murit?Elev (SPERIAT): L-A CĂLCAT CĂRUŢA!!!!” Odată cu internetul, nimeni nu mai trimite scrisori prin poştăLa a-2-a parte a subiectul cerinţa este compunerea unei scrisori către o persoană imaginară pe nume Paula. Un elev, a fost foarte sincer şi i-a explicat, în scris, profesorului care îi va corecta lucrarea: “Eu nu mai scriu scrisori pt k am internet... şi pe Paula nici nu o cunosc!”
„Mioriţa” nu a putut fi scrisă, din motive tehniceConform unor candidaţi, „Manole a pus-o pe Ana la zid şi a început să o lucreze.”, iar „Poema “Mioriţa” circulă pe bază orală, adica nu a fost scrisă, din motive tehnice. În balada “Mioriţa” este vorba de trei ciobani care complotează împreună să-l omoare pe unul dintre ei.”. Un alt elev a spus că  „Ciobanul “Mioriţei” a spus că la cap să-i puie diverse categorii de fluiere.”, „În cunoscuta baladă Mioriţa, sunt descrise câteva întâmplări în care sunt implicate doi criminali, o oaie turnătoare, ţi un cioban care ţochează prin prostia lui.”
Ciprian Porumbescu – inventatorul baladelor, basmul – cult sau incult?„Mulţimile de boieri exploatatori îşi ţineau banii numerar în pungi. Haiducii îi atacau şi îi uşurau de bani în toate baladele.” „Balada e o specie a liricii populare inventată de Ciprian Porumbescu.” „Haiducii din doine, balade şi idile erau liberi şi fericiţi ca păsările, animalele şi peştii care zburdă prin codri. De cum venea primăvara, haiducii cei harnici plecau în pădure. Acolo ei cântau suflând din frunză şi lăsîndu-i pe boieri cu buza umflată.”, „Toma Alimoş era viteaz pentru că cu o mână conducea calul, cu o mână îţi ţinea maţele şi cu o mână se bătea cu Manea.” „Basmul este o poveste mai lungă, poate fi chiar cât o carte groasă, şi are atâtea personaje că nu le mai ţii numărul dar trebuie să fii atent la fabulă că te întâlneşti cu ea şi în final.”„Basmul studiat de noi este Harap Alb şi este un basm cult pentru că este scris de un om cult, Eminescu. Atunci când cel care scrie basmul este incult şi basmul este incult, adică opus basmului cult, dar amândouă basmele sunt frumoase, numai că unul este scris într-un fel şi celălalt în alt fel.”Probabil, viitoare cadre medicale:Definiţii originale ale creierului şi inimii: „Creierul este un organ oarecum indispensabil capului.”, „Inima este cel mai important organ genital al omului”; „Inima este împărţită în două atricule ţi două testicule...” „Latina clasică este o limbă moartă, care nu se poate vorbi decît în scris. După căderea Imperiului roman, o parte din latina clasică defunctă a devenit bulgară. Limba română are la bază latina bulgară, amestecată cu elemente de dacă şi o groază de cuvinte slabe. „În secolul al XV-lea, limba vorbită de popor era considerată vulgară şi n-o vorbea nimeni.
Poeţii se miră de orice„Nichita Stănescu este un poet care se mira de orice. El se mira şi de faptul că oamenii aud şi au urechi. Păi de ce? El n-a avut urechi? A văzut el vreun om fără urechi? Mă rog, da se zice că aşa este în poezie, să te miri de toate şi să le pui pe toate unele subt altele, în rânduri scurte, ca să se vadă că sunt versuri.”„Mihai Eminescu şi-a intitulat poezia “Din valurile vremii...” vrând să sugereze vremea şi apoi nu a mai continuat titlul din nu ştiu din ce motiv s-a răzgândit şi a început strofa I.”

Sursa: Observator.info