Iratoşu, o comună de la marginea ţării, – nu are deloc optica unei localităţi de graniţă, dimpotrivă – şi-a fixat - prin atitudinea responsabilă a administraţiei locale, câteva obiective esenţiale care duc, evident, la dezvoltarea zonei sub toate aspectele. Problema de bază care rămâne, dealtfel prezentă peste tot – este situaţia grea din agricultură, faptul că produsele agricole nu au piaţă de desfacere şi nici preţ, cât de cât, acceptabil.

Primarul Gheorghe Lăcătuş şi-a fixat cel mai important obiectiv inclus în măsura 3.2.2, „ proiectul de asfaltare străzi şi construirea unei baze sportive. Termenul limită de depunere a proiectului este de 31 iulie, aşa că ne-am grăbit şi noi în acest sens. În afară de asta, am încercat pe măsura puterilor noastre să rezolvăm şi celelalte probleme: am reparat căminul cultural din Iratoşu cu bani din bugetul local, şcoala, pe interior şi exterior, iar grupul social şi încălzirea centrală au fost deja rezolvate anterior. Acelaşi lucru se întâmplă şi la Variaşu Mare cu şcoala (clasele I-IV) şi grădiniţa, plus grup social – fondul pentru reparaţii venind din partea ISJ.” Primăria s-a luptat şi pentru câştigarea clădirii fostului pichet de grăniceri pentru a-l prelua şi a construi aici un centru de zi pentru bătrâni, dar, „deşi nu mai există demult niciun proprietar, totuşi, continuăm să avem greutăţi de la Bucureşti din partea MapN.” Un proiect comun cu beneficii de ambele părţi este cel legat de drumul Arad-Variaşu Mic- Dombegyháza, care „este deja realizat de partea română până la fâşie. Mai avem un proiect de canalizare pentru care s-a făcut deja licitarea. Aici am făcut o modificare de proiect, pentru că am hotărât că nu avem nevoie de două staţii de epurare, aşa cum a fost proiectul iniţial ci doar de una. Am depus deja modificarea la Mediu. Seria proiectelor continuă cu cel inclus în ORD.577 – în urma căruia s-a asfaltat strada principală din localitate , DC – 107 în lungime de 1,5 km şi, totodată se vor temina şi cele şase podeţe”. În Variaşul Mare s-a reparat căminul cultural, schimbându-se geamurile, uşile, acoperişul. La Variaşul Mic cele două unităţi de învăţământ şcolar şi preşcolar, respectiv şcoala şi grădiniţa s-au închis din cauza lipsei copiilor. „Clădirile au rămas în conservare, astfel că, dacă pe viitor situaţia se va schimba, se va relua activitatea şcolară şi aici. Până atunci, ducem cei câţiva copii din sat cu microbuzul şcolar la Iratoşu”.
Ce e profitabil, nu e al nostru...Cultele au fost de asemenea bifate pe agenda de lucru a primăriei. Fiecare cult a primit din bugetul local un ajutor bănesc necesar lucrărilor de reparaţii. „Am alocat o sută de milioane lei pentru ridicarea capelei în cimitirul catolic, dar şi în cel ortodox se lucrează deja la fundaţie.” Fondul funciar este una dintre „durerile” locale, iar păşunea a fost măsurată pentru continuarea retrocedărilor. „Este o mare durere să dai aproape toată păşunea la retrocedări – spune primarul. Consider că s-au făcut multe lucruri anapoda cu legile astea, am pierdut mult pământ prin asta, dar... Investitorii nu sunt încă o prezenţă pregnantă, aşa cum ne-am fi dorit. Probabil se vor deschide în zona industrială două hale pentru găini ouătoare – pe proiect SAPARD, dar încă nu e nimic bătut în cuie”. În spaţiul fostei fabrici de cânepă funcţionează câteva firme profitabile – profil de schele metalice, vane plastic, cabine de duş. O afacere înfloritoare e însă prezenţa unor fermieri olandezi care administrează o fermă de 1600 de vaci, laptele fiind distribuit fabricilor de profil. 
„Nu se poate vorbi de agricultură în România!” Foarte realist, primarul trage o linie neagră sub cuvântul „agricultură”. „Agricultura este ramura cea mai importantă a economiei, în special în România, o ţară agrară. S-au dat lupte acerbe pentru pământ ani de zile de la revoluţie încoace, s-au dat multe legi fără cap. Oamenii de la ţară nu pot face faţă muncii agricole din cauza lipsurilor financiare. Acum nu mai poţi face agricultură cu plugul. Tot ceea ce ţine de munca câmpului costă mulţi bani, iar oamenii sunt săraci. Asociaţiile nu sunt o alternativă decât pentru cei care îşi permit să cumpere pe bani de nimic, pământuri. Ţăranii nu au unde să-şi desfacă produsele, iar preţul este de nimic. Nu ai unde să vinzi grâul sau porumbul, atunci ce rost are să cheltuieşi atât şi să te speteşti muncind?!”
***Primăria a mai depus două proiecte pentru spaţii verzi – realizarea de parcuri în Iratoşu şi Variaşu Mare, iar „pe linie de programe culturale, nu prea ai ce să spui. Avem două formaţii de dansuri populare (copii) şi cam atât. Nici nu avem director de cămin cultural, iar bibliotecara funcţionează cu jumătate de normă...”. Comuna dispune de trei dispensare (unul la Iratoşu şi două la Variaşu Mare). Primarul mai intenţionează să achiziţioneze o maşină de pompieri la ofertă, „mai ales că avem voluntari şi chiar ar trebui să ne dotăm cu o astfel de maşină pentru intervenţii”. Groapa de gunoi, o problemă actuală în tot judeţul – este deja închisă. Comuna dispune de un container de 25 mc pe care ASA îl ridică săptămânal. „Aerul” european se simte aici, poate mai mult decât oriunde, din cauza aşezării pe „conturul” hotarului ţării – cum se spune. Tocmai de aceea, administraţia locală face eforturi susţinute, alături de cetăţeni – pentru ca localitatea să ridice ştacheta calităţii vieţii, an de an. „Fiecare proiect realizat este un câştig pentru comună şi sunt sigur că, îndeplinind cele mai importante obiective, aceste realizări vor avea un cuvânt greu de spus în dezvoltarea social-economică a întregii comunităţi.”     

Sursa: Observator.info