Interviu cu prof. dr. Maria Gurzău Czegledi, directoarea Şcolii Generale şi a Liceului „Nicolae Bălcescu” din Gyula (Ungaria)n Am căutat-o pe prof. dr. Maria Gurzău Czegledi, directoarea Şcolii Generale şi a Liceului „Nicolae Bălcescu” din Gyula, pentru a discuta cu dânsa despre perspectivele şcolii româneşti şi despre acel consorţiu realizat cu AŢRU, care poate aduce învăţământului de limbă română din Ungaria 35,4 milioane de forinţi – o infuzie financiară serioasă în creşterea calităţii actului educaţional şi a dotărilor tehnice ale şcolii româneşti. - Doamnă director, de unde a pornit ideea consorţiului AŢRU-şcoală, prin care candidaţi în cadrul unui important proiect de finanţare a şcolii româneşti din Gyula?
- Cu o lună în urmă a apărut un proiect european pentru îmbunătăţirea învăţământului minoritar. Şcoala noastră, datorită faptului că este unicul liceu cu profil românesc din Ungaria, s-a gândit să lanseze acest concurs, pentru că se leagă de îmbunătăţirea învăţământului, de întocmirea unor noi manuale, programe şcolare, caiete de lucru, de evaluări, de îndrumător al profesorilor. În legătură cu acest proiect european se cere ca gazda proiectului să intre într-un consorţiu cu autoguvernarea pe ţară, germanii cu a lor, noi cu a noastră, s-ar putea şi cu alte instituţii, dar şi fiindcă a fost prea scurt timpul şi pentru că este o primă rundă a acestui concurs, instituţia noastră a încheiat acest consorţiu cu AŢRU. Se pot câştiga 35.400.000 forinţi, o sumă mare dar relativ mică, totuşi. Nu poate acoperi toate necesităţile. Datorită faptului că în ciclul gimnazial avem cel mai mare gol, ne-am concentrat asupra sa, deci aici dorim să modernizăm şi să întocmim o nouă programă şcolară competitivă. Să realizăm un manual de limba şi literatura română pentru clasele V-VIII pentru şcolile bilingve! Va fi un set de manuale, cu caiete de lucru, cu evaluări, cu îndrumător al profesorilor. Vom lucra cu profesori din România şi cu cadre de-ale noastre. Avem ca obiectiv şi formarea lor sub aspect etic, al gustului estetic, să fie oameni toleranţi.
-  Care sunt şansele unui elev român, care nu a studiat niciodată limba maghiară, de acomodare la liceul „Nicolae Bălcescu”?
- Are toate şansele să se acomodeze! Am avut elevi din România, pentru ei asigurăm activităţi aparte, profesorii se ocupă de ei ore în plus, să însuşească limba maghiară în primul rând ca limbă străină şi chiar şi la finalul studiilor lor au dreptul să dea examen de bacalaureat, nu din limba şi literatura maghiară ci din limba maghiară (gramatică), ceea ce este un avantaj pentru ei. Ei se descurcă, pentru că bilingvismul este prezent la toate disciplinele. Mulţi îşi continuă studiile în Ungaria. Am avut şi avem elevi care au venit din România şi nu cunosc maghiara. 
- Există discuţii legate de asimilarea naturală a românilor din Ungaria, ca un fenomen îngrijorător. Dumneavoastră, ca director de şcoală, cum vedeţi acest proces?
- Acest proces de asimilare naturală există, într-adevăr, dar rolul şcolii, al familiilor, al bisericii româneşti este stoparea sa, chiar prin întărirea limbii române, prin transmiterea cunoştinţelor legate de civilizaţia românească, prin întărirea sentimentului de apartenenţă la acest neam. Dacă ne străduim cu toţii, dacă ne dorim şi facem paşi concreţi în această direcţie, asimilarea poate fi mai lentă.
- Cum se poate accentua sentimentul de apartenenţă?
-  Prin cunoaşterea valorilor noastre, dacă conştientizăm pentru tinerii noştri prin ce sunt ei români. Altfel fiecare tânăr trăieşte într-o lume modernă, cu computerul. Numai prin transmiterea acestui spirit românesc se poate întări sentimentul de apartenenţă. Acum nu trăim ca în secolul trecut, în comunităţi izolate. În lumea în care globalizarea este foarte puternică, eu sunt totuşi optimistă. 
-  Se plăteşte o taxă de şcolarizarea pentru elevii care vin din străinătate?
-  Da, din păcate da. De un an de zile.Dar taxa nu este atât de mare, cam 10 000 de forinţi în plus pentru cei din străinătate, faţă de cei din Ungaria. Dar dacă părinţii lor lucrează în Ungaria minim trei luni şi plătesc impozit, nu trebuie să plătească în plus. Cu ani în urmă am avut mult mai mulţi copii din România, dar acum, de când se plăteşte, nu mai vin. Deşi nu este o sumă mare!
- Ce oportunităţi au absolvenţii şcolii româneşti de la Gyula?
- 80-90% dintre ei intră la facultăţile pentru care optează. Se înscriu tot mai mulţi şi în România la studii superioare, ceea ce pe noi ne bucură foarte mult, pentru că acolo sunt formaţi şi ca români. Tinerii care sunt mai talentaţi obţin câte 2-3 atestate de limbi la bacalaureat. La noi se mai obţin atestate de limba engleză şi limba italiană.

Sursa: Observator.info