„Aradul a avut în ultimul an vizite la cel mai înalt nivel”  -Domnule prefect, faţă de funcţia pe care o ocupaţi arădenii au aşteptări mari. Ei vor să fiţi nu numai reprezentantul Guvernului în teritoriu, ci şi reprezentantul Aradului la Bucureşti. Dacă v-aţi întâlni pe stradă cu oameni simpli, care sunt mai puţin interesaţi de problemele abstracte din administraţie, ce le-aţi spune că aţi făcut pentru ei?-Eu am spus şi înainte de a ocupa această funcţie – dacă putem să rezolvăm ceva pe plan local, să o facem, nu să ne facem că plouă, să trimitem adrese la Bucureşti. Şi dacă se rezolvă la Bucureşti, timpul este mult mai mare. Cât se poate, încerc să rezolv problemele la nivelul nostru. Ca realizări, nu pot arăta lucruri majore. Am deschis instituţia către cetăţean, am încercat să reduc birocraţia. Chiar am discutat cu nişte domni de la Bucureşti, care ne cereau să reducem birocraţia, dacă nu ar vrea să înceapă cu ei? Pentru că ni se tot cer situaţii semnate şi ştampilate. În relaţia directă cu cetăţeanul am făcut formulare standard, care să reducă birocraţia. Încercăm acum – vă spun în premieră – să rezolvăm problemele celor care sunt în pragul pensionării. Ei se lovesc de o problemă – instituţiile la care au lucrat fie s-au desfiinţat, fie s-au comasat şi nu se mai ştie pe unde este arhiva. Încerc să creez o bază de date, să aflăm unde sunt arhivele respective, cel puţin să putem să îndrumăm omul, cu persoană de contact şi numărul de telefon. De asemenea, vom pune la punct un sistem prin care instituţiile deconcentrate vor putea formula, prin colaborare cu parlamentarii, amendamente pentru modificarea legilor cu care lucrează, atunci când sunt inadvertenţe.  -Prefectului dinaintea dumneavoastră, Gavril Popescu, i s-a reproşat chiar de către oamenii care vă susţin pe dumneavoastră, că nu s-a implicat să aducă fonduri la Arad, să deblocheze proiecte. Dumneavoastră aţi reuşit acest lucru?-Verificaţi doar câte vizite de miniştri, prim ministru, preşedinte au fost în mandatul trecut şi verificaţi câte au fost în mandatul meu...
Şi acest lucru vi se datorează?-... mi-aţi luat vorba din gură. Nu pot să fiu atât de lăudăros încât să spun că mi se datorează mie. Nu, dar este o realitate: Aradul în ultimul an a avut vizite la cel mai înalt nivel şi va avea şi săptămâna aceasta. Nu este meritul meu, ci al întregii administraţii. Deşi este un an greu, de criză, se desfăşoară lucrări importante şi în municipiu, şi în judeţ. Noi suntem într-un mecanism în care, dacă aţi dat acest exemplu, era o rotiţă care punea frână, care nu se sincroniza cu celelalte.„Avem primării PDL cu duiumul, atacate de Prefectură”
-Probabil principala atribuţie a prefectului este de a verifica legalitatea actelor emise de administraţia locală. Aveţi pe rol procese cu administraţiile locale?-Da, şi vă dau exemple. Am fost printre primele judeţe care am ajuns în instanţă cu multe primării, pentru acele radare fixe. Eu am un punct de vedere puţin diferit de cel care a venit de la minister, că nu ar fi necesare radare fixe în localităţi. Eu sunt pentru ele, pentru că omul are o reţinere şi mai ia piciorul de pe pedală. Noi am atacat însă din punct de vedere al legalităţii, al modului în care s-a făcut asocierea între primării şi firmă. Aceste contracte nu erau avantajoase pentru comunitatea locală şi nu respectau întrutotul legea. Avem de asemenea atacate şi alte hotărâri. Îmi pare rău că persistă o situaţie, deşi am cerut de la începutul mandatului meu când sunt lucruri mai sensibile, înainte de a da hotărârea să se consulte cu juriştii noştri, pentru a găsit forma acceptabilă. Sunt intenţii onorabile, de a amplasa dispozitive pentru energie eoliană, dar pentru că nu se parcurge o procedură transparentă şi legală a atribuirii terenului, trebuie să le atacăm. Ceea ce face să piardă administraţia locală.
-O parte a mediului politic vă reproşează că sunteţi timorat în relaţia cu administraţia PDL... -Am discutat asta şi într-o emisiune televizată şi am cerut exemple. Se pot face sesizări şi noi le vom urmări. Aşa, să stai pe margine, să araţi cu degetul şi să bagi de vină nu mi se pare OK. Avem primării PDL cu duiumul, atacate de Prefectură...
„Da, am trimis şi Jandarmeria şi Poliţia, dar nu să ia apărarea unuia sau celuilalt, ci chiar nu ne doream să fim pe televizor”
-Se spune că faceţi jocurile PDL, că trimiteţi instituţii de control adversarilor politici. Concret, cazul deputatului Luca, care a acuzat că aţi trimis în campania electorală poliţia să amendeze echipa PSD, la ştrand.-Ca să discutăm punctual, domnul deputat Cipri Luca să nu se supere, ne şi cunoaştem, n-are rost să ne ascundem. Ce era de făcut acolo? Era campanie electorală, două acţiuni simultane ale două partide. Da, am trimis şi Jandarmeria şi Poliţia, dar nu să ia apărarea unuia sau celuilalt, ci chiar nu ne doream să fim pe televizor. Era rolul lor să intervină. Dacă n-am fi trimis aceste instituţii şi, Doamne fereşte, se luau la bătaie, s-ar fi spus că nu am luat măsuri.-Un alt caz a fost cu numirea directorilor de spital unde, poate nu foarte deschis, dar s-a simţit o atitudine de protecţie faţă de foştii directori...-Nu a fost o atitudine de protecţie faţă de nimeni, ci faţă de protejarea sistemului sanitar la o ingerinţă politică. Să o spunem clar: pe o listă dusă de un lider politic la un secretar de stat, s-au schimbat nişte oameni. Mi-o asum, am spus-o, am contestat şi cu cine au fost schimbaţi. Ce era să fac? Să mă fac că plouă? Nu mi s-a părut corect din partea secretarului de stat, dacă are un om în teritoriu, să nu îi ceară părerea, să nu îl informeze măcar că va urma schimbarea. Nu mi se pare normal ca omul politic să intre cu picioarele în sistemul sanitar, să-şi mulţumească nişte oameni, să le dea funcţii. Cu asta nu pot fi de acord.
-Aţi spus de un director că este pădurar, dar el se pare că are o facultate (n.r. este vorba despre directorul spitalului din Dezna).-De acord, nu sunt eu să judec, dar am de reproşat două lucruri. Faptul că duci într-o funcţie la un spital un om care, am spus, e din meseria mea. Dar noi nu suntem pentru aşa ceva, silvicultorii în opinia mea nu conduc spitale, conduc pădurea...
-Sau Prefectura!-Prefectura e altceva, e administraţie. Avem suficienţi din silvicultură care sunt în administraţie, unii sunt aleşi de oameni. Pe de altă parte sunteţi ziarişti şi am spus că puteţi verifica modul în care a plecat din silvicultură! Mi se părea normal ca domnul secretar de stat Nechita să spună: am nişte oameni, ce ştiţi de ei? Atunci puteam să spun – verificaţi că a plecat de la ocolul de stat cu lipsă în gestiune, s-a dus la un ocolo silvic privat şi a plecat şi de acolo, tot cu lipsă în gestiune. După aceea şi-a făcut omul studii, cinste lui, dar asta spune ceva.
-Noul director al Spitalului Judeţean a fost înlocuit după câteva zile. Este o urmare a demersurilor dvs.?-Am primit schimbarea, am dat-o mai departe la DSP. De data aceasta, am avut mai multe discuţii cu domnul Nechita, nu le ascund. Am spus că nu mi se pare normal cum s-a procedat.
„Dacă nu ţi se dau toate pârghiile, e mai greu să faci pe şeful”
-Este o întreagă discuţie, dacă prefectul trebuie să fie înalt funcţionar public sau politician. Cum vedeţi, din interior, această dispută?-Probabil că discuţia poate continua la nesfârşit. Sunt două opţiuni. În actuala lege este o inadvertenţă. La primul articol, eşti reprezentantul Guvernului în teritoriu, ori Guvernul rezultat din alegeri este politic. Alt articol spune că eşti înalt funcţionar public, ceea ce îţi dă stabilitate pe funcţie. Am întrebat şi eu, ce se întâmplă dacă un guvern de stânga este înlocuit de unul de dreapta? Conform legii, eşti reprezentantul acelui Guvern... Ar trebui să vedem până unde coboară structurile politice – ne oprim la secretarii de stat? Mergem şi mai jos? Ar trebui să se spună acest lucru răspicat. 
-Funcţia de prefect este pentru mulţi o trambulină politică. Vă doriţi să faceţi politică la un nivel mai important decât până acum, după ce nu veţi mai fi prefect?-Eu am făcut politică, pornind de jos, de la tineret, dar nu ştiu ce va fi în viitor. Funcţia aceasta îţi conferă vizibilitate, eşti în contact cu ce se întâmplă în judeţ, lucrezi cu mass-media, primeşti notorietate. Dar nu pot să vă spun acum care va fi viitorul meu.
-Teoretic, sunteţi şeful instituţiilor deconcentrate. Practic, ele ţin cont de ministerele de resort. În ce măsură puteţi controla real aceste instituţii?-Ele se subordonează pe linie ierarhică ministerelor de la Bucureşti. Prefectura, ca reprezentant al Guvernului este teoretic şeful acestor instituţii. Dar aşa se întâmplă, dacă nu ţi se dau toate pârghiile, e mai greu să faci pe şeful. Directorii răspund demersurilor noastre, vin la şedinţe când îi chemăm, dar dacă nu ai pârghiile esenţiale - să numeşti, să schimbi sau să sancţionezi, acei oameni se vor uita cu coada ochiului spre Prefectură, dar mai mult spre Guvern. Avem exemplul de la spitale – s-au făcut schimbări fără ca prefectul să ştie. Dacă era o regulă clară, dacă se cereau date despre oameni, nu s-ar fi întâmplat acest lucru. Profitând de o inadvertenţă legislativă, nişte oameni politici îşi pot face jocurile. Iar atunci când te interpui, îi deranjează. Dar cu tot deranjul, de câte ori va fi cazul, voi apela la prerogativele pe care le am.-Să luăm alt exemplu: au scăzut veniturile la nivelul judeţului cu peste 20% şi aţi cerut directorilor de deconcentrate să scadă cheltuielile cu cel puţin acelaşi procent. Vă ascultă?-Eu nu pot să le tai bugetul. Eu am avut acea remarcă după un principiu simplu: ca într-o familie, dacă intră mai puţini bani, trebuie să te gândeşti la ce renunţi. 
„Pentru a omologa un produs, toţi cei care îl produc trebuie să respecte aceeaşi reţetă”
-Am văzut că aţi început un proiect interesant, acela de a înregistra vreo 20 de „branduri locale”, ca pita de Pecica sau salamul de Nădlac. Ce se mai întâmplă cu acel proiect?-Este o acţiune mai mare, mai complexă pe care am demarat-o cu colegii de specialitate. Sunt acele produse, fiecare îşi urmează parcursul său. Problema cea mai mare de care se lovesc este că pentru a omologa un produs, toţi cei care îl produc trebuie să respecte aceeaşi reţetă. Celebru salam de Nădlac îl face fiecare cu măcelarul lui. Acest lucru ei trebuie să se înţeleagă, să stabilească standardul.
-Există un efort concentrat, de a se discuta cu producătorii?-Da, au fost întâlniri pe această temă şi întâlnirile vor continua. Producătorilor li s-au explicat avantajele pe care le vor avea, dacă îşi omologhează produsele, care sunt condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească, paşii pe care trebuie să îi facă. Eu zic că este un început bun, dar va fi un proces de lungă durată. Un mare avantaj este că am popularizat produsele din Arad, chiar dacă nu sunt încă omologate şi standardizate, doar prin faptul că s-a făcut atâta vorbire de ele.

Sursa: Observator.info