Potrivit ziarului Financiarul, cabinetul Boc intenţionează să mărească de la 1 ianuarie 2010 salariul minim pe economie la 750 de lei, însă nu şi în instituţiile de stat. Salariile bugetarilor sunt îngheţate în anul viitor.
Ministrul Marian Sârbu a anunţat că începând cu 1 ianuarie 2010, salariul minim pe economie ar putea ajunge la 750 de lei. Un protocol moştenit de pe vremea guvernării liberale, semnat între putere şi sindicate, prevede faptul că până în 2014 salariul minim pe economie trebuie majorat în aşa fel încât să ajungă la 50% din salariul mediu pe economie. Potrivit acelui acord, la 1 ianuarie 2010 valoarea salariului minim pe economie ar trebui să fie undeva la 800 de lei. Prin anunţul său, că va creşte cu 25% salariul minim pe economie şi-l va aduce la 750 de lei, guvernul Boc vrea să arate că respectă înţelegerile cu organizaţiile sindicale.Numai că Guvernul va folosi unităţi de măsură diferite atunci când e vorba de stat şi privat. Salariul minim pe economie, care va creşte de la 1 ianuarie 2010 cu 25%, nu se va regăsi şi în Legea salarizării unitare. Aşa se face că veniturile personalului bugetar nu se vor raporta la acest etalon, ci la o sumă fixă, de 600 de lei - atât cât este salariul minim pe economie la ora actuală -, la care se vor adăuga nişte indici de corelare. Nu ar fi o noutate, ani la rând în România circulând în paralel două salarii minime pe economie: unul convenit cu partenerii sociali şi care se aplica în cazul firmelor private şi altul stabilit prin diferite hotărâri de guvern emise de la Palatul Victoria şi care viza personalul societăţilor de stat.Anunţul a provocat valuri în rândul patronilor. Investitorii susţin că o astfel de decizie nu are susţinere în economia reală şi avertizează Guvernul că va falimenta şi puţinele firme care au reuşit să supravieţuiască până acum. Executivul plănuieşte ca plata bugetarilor să nu se mai raporteze la salariul minim pe economie pentru ca statul să nu fie afectat de această majorare pe care tocmai el o pregăteşte. Agenţii economici şi analiştii sunt de părere că o astfel de măsură va duce mai degrabă la şomaj, la dezvoltarea muncii la negru şi la majorări de preţuri în cascadă (în special în sectoarele în care predomină angajaţii necalificaţi), care să ajute firmele să facă faţă cheltuielilor cu salariile, impuse de guvernanţi. „Majorarea salariului minim este bomboana pe coliva economiei. Dacă va duce până la capăt cele anunţate, guvernul Boc se face vinovat de declanşarea unor probleme fără precedent. Va creşte şomajul, se vor închide societăţi, vor scădea încasările la bugetul de stat. Vom ajunge în sapă de lemn, doar pentru că nişte politicieni au încurcat Palatul Victoria cu propria ogradă”, spune Cristian Pârvan, secretar general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).
Ce schimbări aduce majorarea salariului minim?Dacă ne raportăm la un salariu minim pe economie de 750 de lei, atunci un muncitor necalificat pentru care coeficientul de ierarhizare a fost stabilit prin lege la 1 nu poate avea o leafă mai mică de 750 de lei. De asemenea, un muncitor calificat sau un absolvent de liceu va avea 900 de lei (coeficientul de ierarhizare este 1,2); un absolvent de studii postliceale - 937,5 lei (coeficientul de ierarhizare este 1,25); un absolvent al unei şcoli de maiştri - 975 lei (coeficientul de ierarhizare este 1,3); un absolvent de studii superioare de scurtă durată - 1.125 lei (coeficient de ierarhizare 1,5) şi un absolvent de studii superioare - 1.500 lei (coeficient de ierarhizare 2).

Sursa: Observator.info