Stire
Mănăstirea Feredeu, un colţ de Rai
07.01.2010
⋅ 0 comentarii
Mănăstire Feredeu se află la poalele munţilor Zărandului, la 30 de km de Arad în apropiere de Şiria. Acest aşezământ monahal de la Feredeu este menţionat pentru prima dată în urma cu mai bine de 215 ani, când în imediata apropiere a locului unde a fost înălţată mânăstirea, se afla un schit cu un paraclis, lângă un izvor cu apă făcătoare de minuni. Mânăstirea e ridicată lângă izvorul cu acelaşi nume, care e renumit pentru apa sa vindecătoare. Tradiţia spune că lângă acest izvor, un sihastru cu numele Filimon, de la care mânăstirea şi-a luat apoi numele, a întemeiat de mai bine de trei sute de ani vechea aşezare călugărească, pe locul unde se află astăzi Feredeul din deal. Având în vedere numărul mare de credincioşi şi de pelerinaje organizate încă din vremea aceea, la Izvorul Feredeu a fost ridicat un paraclis, unde toţi cei care vizitau izvorul sfânt se puteau ruga la Dumnezeu.Preotul Nicolae Bîru din Covăsânţ a avut iniţiativa refacerii schitului în acelaşi loc unde a mai existat odată un schit care a fost distrus, rămânându-i numai ruinele şi obiceiul de a pelerina aici. Demersurile pentru construirea paraclisului au început încă din 1926, iar piatra fundamentală s-a aşezat numai în Sâmbăta Mare din anul 1931, ca simbol al patimilor şi al Învierii.În data de 9 iunie 1932 paraclisul de la Izvorul Feredeu a fost sfinţit de Episcopul Aradului şi începând din această dată poartă numele de schitul „Sfântul Gheorghe” Feredeu. În anul 1959, din cauza vremurilor foarte grele, acest aşezământ a fost desfiinţat în mod abuziv, aceeaşi soartă împărtăşind multe schituri şi mânăstiri din ţară. O nouă etapă din viaţa bisericească de la Schitul Feredeu a început în anul 1986 când Prea Sfinţitul Episcop Timotei Seviciu împreună cu părintele Ilarion Tăucean- care a fost numit stareţ, au demarat lucrările de reparaţii, renovare şi refacere a bisericii şi a paraclisului. Noua biserică are forma unei cruci, fiind compartimentată cu altar, naos, pronaos şi pridvor închis, iar catapeteasma a fost confecţionată din lemn masiv de stejar sculptat. Faţadele exterioare a lăcaşului religios sunt tencuite şi vopsite foarte simplu în culoarea albă. Concomitent au mai fost construite o serie de clădiri anexe, clădirea stăreţiei compusă dintr-un număr de patru încăperi, o clădire cu parter, un etaj şi un coridor, unde au fost amenajate la fiecare nivel un număr de opt chilii. De asemenea, au fost construite două clădiri în formă de trapez, una de dimensiuni mai mari, iar cea de-a doua de dimensiuni mai reduse, unde a fost amenajată şi o bucătărie, precum şi o altă clădire cu încă două chilii.Din cauza drumului cu urcuş anevoios spre Feredeul din Deal, a mai fost construită încă o biserică mai jos, astfel a luat fiinţă o nouă aşezare monahală: Feredeul din vale. Hramul mânăstirii din deal este Sf. Mare Mucenic Gheorghe, ales parcă simbolic pentru ceea ce însemnă calitatea izvorului vindecător de boli trupeşti şi sufleteşti, iar hramul mânăstirii din vale este Sf. Prooroc Ilie Tezviteanul.Atât la mânăstirea din deal cât şi la cea din vale, pictura este realizată de către pictorii Radu şi Alexandrina Jitaru, în tehnică frescă. Aceasta a fost executată în perioada anilor 1989-1990 la Biserica „Sf.Gheorghe” şi 1998-1999 la Biserica „Sf. Prooroc Ilie”, respectând canonul picturii bisericeşti.În data de 23 februarie 2000, schitul de călugări Feredeu s-a transformat în mânăstire. Astfel, după mulţi ani de muncă, Mânăstirea Feredeu a devenit un loc accesibil tuturor.
Sursa:
Observator.info
Pentru articolul complet și alte comentarii
vizitați
Observator.info