Gerul năprasnic de-afară, iarna cruntă şi neaşteptată a dat peste cap socotelile privind căldura în apartamente. Nimeni nu s-a aşteptat la facturi dureroase care au lăsat buzunarele goale, agentul termic fiind inamicul numărul 1 al arădenilor din blocurile contorizate şi (mai puţin) în cele necontorizate. Părerile oamenilor sunt pro-contra, unii susţin necesitatea şi utilitatea repartitoarelor care înregistrează exact consumul per apartament, alţii spun că este o (altă) prosteală a celor ce au inventat acest sistem deloc avantajos. Subiect de larg interes, documentarea se vrea un serial – în primul rând - lămuritor asupra aprigei dispute a plăţii la încălzire. Cine şi de ce plăteşte mai mult?! Am stat de vorbă în mai multe cartiere cu locatarii diferitelor blocuri, am studiat cheltuielile şi am cerut părerea administratorilor. Ideea generală ţine de aspectul pozitiv al contorizării, considerat util în sensul înregistrării exacte a consumului pe fiecare apartament, care include întregul parcurs al agentului termic din momentul intrării în contorul general până la modul cum acesta se repartizează pe fiecare apartament. Acest fapt depinde însă de numeroase aspecte, fiecare bloc fiind „personalizat”, contând, deci, situarea apartamentului - parter, etaj, colţ, starea conductelor, suprafaţa radiantă şi mai ales modul de folosire al repartitoarelor, „surpriza” fiind că cei care închid zilnic sau total un robinet în loc să lase caloriferul în stare minimă de funcţionare - au de plătit mai mult decât cei care îl lasă pornit. Vom încerca să desluşim în cursul acestor articole – hăţişul cheltuielilor la încălzire  – existând totodată şi un punct important de discuţie legat de scumpirea drastică a gigacaloriei în judeţul nostru, justificată sau nu. Bloc 21 - cartierul Aurel Vlaicu Am ales în documentarea noastră  blocuri din diferite cartiere arădene. De pildă, A. Vlaicu, bloc 21. Cheltuielile sunt afişate pemtru luna decembrie – sunt şi restanţieri. La bloc se plătesc apa rece, apa caldă, încălzirea, gazele, iluminatul scărilor, citirea contoarelor, curăţenia, gospodăria interioară, administrator, serviciu lift. La un număr de 48 de apartamente plata totală se ridică la suma de 20,891,10 lei. Mult, puţin – se pronunţă administratorul Adrian Bucevschi. „În general părerile sunt pro sau contra. Factura în detaliu, pe fiecare apartament, adică, depinde de foarte multe aspecte: dacă apartamentul este la parter, pe colţ sau la etaj, materialul din care este construit blocul, BCA sau beton, planşeu, suprafaţa radiantă a apartamentelor, starea conductelor şi ţevilor, tipul de calorifer. La blocul nostru sau la tipul nostru de bloc cheltuielile sunt relativ mici penru că este un bloc nou din BCA, are ţevi şi reţea nouă de conducte iar apartamentele au aproximativ aceeaşi suprafaţă, repartitoarele fiind prezente aproape la toţi locatarii, deşi mai sunt spaţii locuibile necontorizate. Pot da chiar exemplu personal – la un apartament cu 2 camere, două persoane - am plătit factura de încălzire de 90 lei la o temperatură de interior de 19-20 de grade, dar sunt şi familii care au avut de plătit 200 lei pentru o situaţie asemănătoare. Alt exemplu ar fi situaţia a trei blocuri identice. Două au repartitoare, unul, nu. La cel fără contorizare factura este dublă. În general există avantaje şi dezavantaje, dintre acestea din urmă fiind perioada începutului şi sfârşitului de sezon rece. Deci, în principiu este utilă această contorizare care reprezintă în fond un sistem de împărţire a consumului termic corect pentru fiecare apartament dar per ansamblu – consumul total calculat pare nereal pentru unii care susţin că dacă au închis robinetele o zi sau câteva ore – trebuie să plătească mai puţin. Din păcate nu este aşa.”
Bloc 604 – cartierul MicălacaAici stăm de vorbă cu familia Bistrian care spune că „nu am observat niciun avantaj de când avem repartitoarele astea.  Pur şi simplu acum tremur de frig, fac economie la căldură dar asta nu se vede şi la cheltuieli, unde plătim de ne uscăm. Sunt apartamente unde s-a plătit 300 lei pentru 3 persoane, ba chiar şi 400 lei la două camere! Mulţi dintre noi suntem hotărâţi să renunţăm la repartitoare.” Purtăm o discuţie cu Dorina Lupşe, preşedinta ULALA şi totodată vicepreşedinte al Ligii Asociaţiilor de Proprietari Habitat. „Este o problemă complexă pe care am dezbătut-o şi la şedinţele de consiliu local, dar şi la întrunirile pe ţară. Sunt foarte multe aspecte care se iau în calcul – deşi posesorul de repartitoare crede că totul se opreşte busc în momentul în care închide robinetul. Nu este real. Contează temperatura apei care intră în contorul general, calitatea apartamentului, confortul, suprafaţa radiantă. Fiecare bloc are un contor de branşament unde se înregistrează apa fiartă care va fi distribuită în caloriferele tuturor apartamentelor. Nu se rezolvă mare lucru prin închiderea robinetelor. La blocul repspectiv din Micălaca, locatarii sunt hotărâţi să renunţe în iarna viitoare la repartitoare. După ce că legea e proastă e şi mai prost aplicată”. Lupşe spune că se lucrează de mai mult timp la o nouă lege a asociaţiilor de proprietari la nivel naţional dar din cauza politicului care a ţinut departe toate celelalte obiective de interes public – aceasta a fost mereu amânată. Bloc D2-3 str. Haiducilor C-lea RomanilorSunt blocuri în marea majoritate necontorizate, iar locatarii nici nu vor să audă de aşa ceva. Oamenii sunt mulţumiţi de căldură şi cheltuielile acceptabile care le vin la încălzire, astfel că o discuţie pro contorizare e inutilă şi chiar revoltătoare. Discutăm cu administratorul Ioan Sfârăilă. „Noi nu am fost pentru contorizare şi nici nu suntem interesaţi de acest sistem pe care-l considerăm inutil. Sunt destule exemple de blocuri contorizate unde locatarii plătesc facturi grele şi tremură de frig. Am încercat să înţelegem toate faţetele problemei şi într-adevăr, sunt multe. Contează materialul din care e făcut blocul, poziţia apartamentelor, starea conductelor – dacă sunt vechi se înregistrează pierderi imense, dar mai ales reabilitarea termică a blocului. Dacă aceasta nu e făcută, poţi să-ţi pui o mie de repartitoare că tot ai de plătit. E un consum general mare, deşi diferenţiat pe apartament – totuşi nu se exclude din factura totală a blocului respectiv, repartitorul înregistrează cât ai consumat, dar per general sunt şi alte consumuri pe toată reţeaua care n-au nicio treabă cu repartitorul.” La aceste blocuri necontorizate factura pe apartament este accepatbilă, 220 lei pentru 2 camere sau 239 lei pentru 3 camere. „Totul este făcut în aşa fel încât să pară avantajos dar nu este, firmele şi-au vândut produsul, în timp ce consumatorii contorizaţi au rămas cu buzele umflate.”
Bloc din cartierul Alfa  Din spusele unor locatari, cheltuielile sunt destul de mari, nejustificate în condiţiile unui bloc contorizat. Iată o explicaţie pe care o primim din partea unei persoane care cunoaşte această problemă mai îndeaproape. „Apa fierbinte care ajunge la contorul general al blocului trebuie să-şi urmeze cursul normal, adică să parcurgă întreg circuitul prin toate caloriferele. Prin închiderea robinetelor se dereglează acest circuit şi acest fapt nu scapă, reflectându-se în nota de plată pe fiecare apartament”. Cu alte cuvinte, agentul termic nu poate fi fentat?! Deci, închisul robinetelor este un procedeu greşit, face mai mult rău decât bine, caloriferul trebuie să lucreze, chiar dacă la minim. Închizându-se mai multe robinete, ceasul se roteşte mai repede şi creşte consumul în loc să scadă. „În Podgoria sunt apartamente cu 3 camere – necontorizate unde se plătesc cheltuieli la 3 camere între 230 şi 360 lei, faţă de Alfa unde cheltuielile sunt foarte mari, între 300 şi 400 lei.”
*                       *                      *  Am mai auzit şi alte opinii, a unui administrator de bloc din Aradul Nou, de pildă, acesta fiind de părere că „depinde mult de confortul apartamentelor, de starea blocului, de suprafaţa radiantă. Eu cred că în principiu, repartitoarele sunt un lucru pozitiv şi un factor de echilibru al plăţii la încălzire, o reflectare exactă a consumului, cu anumite rezerve. În general, am căutat să explic locatarilor cum stau lucrurile – pentru că fiecare bloc are o altă stare de funcţionare şi altfel înregistrează agentul termic.”Vasile Arion, vicepreşedinte al ULALA deţine o întreagă documentaţie privind povestea agentului termic, binefacerile şi pagubele pe care acesta le produce consumatorilor în blocurile contorizate. „Sunt enorm de multe aspecte care se iau în calcul atunci când se stabileşte plata cheltuielilor la încălzire pentru un bloc sau altul. Noi am încercat să fim alături de consumatori, dar să nu uităm că gigacaloria s-a scumpit numai în toamna trecută de trei ori! Am încercat să stăm de vorbă cu cei din consiliul local să vedem, printre altele cum se reflectă  această scumpire în calculul final al gigacaloriei. În fond, CET-ul şi-a rezolvat toate neajunsurile prin această scumpire nejustificată, iar noi tragem ponoasele.” Vom continua.      

Sursa: Observator.info