În finalul dezbaterii publice de vineri, pe tema creşterii preţului gigacaloriei livrate de CET, discuţiile au divagat spre subiectul reabilitării termice a blocurilor. Mărul discordiei a fost numărul blocurilor reabilitate complet în 2009: zero. Cei de la ULALA au adus exemplul oraşului vecin, Timişoara, unde „într-un singur an (2009, n.r.) au fost reabilitate peste 40 de blocuri”. Subiectul a fost abordat şi în relaţie cu faptul că motivaţia penultimei creşteri a preţului gigacaloriei facturate către populaţie (martie 2009) a fost suplimentarea fondurilor pentru programul de reabilitare termică. De cealaltă parte, şeful biroului Societăţi Comerciale din Primăria Arad, Corneliu Neamţiu, a arătat că „începând cu anul acesta va începe execuţia. Trebuie respectată legea, prima dată avem fazele de expertiză tehnico-energetică, proiectare. Nu am spus că şi anul acesta le terminăm pe toate, am spus că le începem”, a mai zis Corneliu Neamţiu, totodată preşedintele Consiliului de Administraţie al CET. În acel moment, reprezentanţii ULALA ne-au trimis spre siteul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, unde apar sumele repartizate de la bugetul statului pentru programul de reabilitare termică a blocurilor. Cifre ale programului la nivel naţionalConform legislaţiei în vigoare, expertiza tehnică, auditul energetic şi proiectarea lucrărilor de reabilitare termică se asigură din fonduri de la bugetele locale, acestea fiind primele etape ale procesului de reabilitare termică a blocurilor. Mai departe, în privinţa cheltuielilor de execuţie, suma va fi acoperită din trei surse: 20% asociaţia de proprietari (cu o cotă parte pentru fiecare proprietar); 30% autorităţile publice locale (în limita fondurilor aprobate anual pentru Program); 50% bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Locuinţei, din nou în limita bugetului. Cei de la ULALA au avut dreptate, Aradul nu apare până acum în nicio listă a Ministerului, privind alocările de fonduri pentru execuţia lucrărilor de reabilitare termică a unor blocuri. În 2009,  suma totală alocată de la buget pentru reabilitarea termică a fost de 360 milioane lei, repartizată în 35 de judeţe plus cele şase sectoare ale municipiului Bucureşti, pentru un număr de 1257 asociaţii de proprietari. În judeţul Timiş, în program au intrat municipiile Timişoara şi Lugoj, primul beneficiind de finanţare pentru 47 de asociaţii. Anul acesta, în proiectul de buget a fost alocată suma de 150.000.000 lei, repartizată în localităţi din 26 de judeţe, pentru 896 asociaţii de proprietari. Timişoara a primit bani pentru alte 46 asociaţii de proprietari. Situaţia pentru 2010 nu este însă definitivă, pe parcursul anului putând fi operate rectificări, datele pentru 2009 fiind cele de la finalul anului, după ultima modificare a programului. 
Interes scăzut al arădenilor, dosare trimise la Bucureşti dar nefinanţateConform purtătorului de cuvânt al Primăriei Municipiului Arad, Corina Drăghici, în bugetul Aradului pe 2010 este alocată suma de 5 milioane lei noi pentru execuţia unui număr de 43 lucrări de reabilitare, pentru tot atâte asociaţii de proprietari. De asemenea, au fost alocate prin buget alte 3 milioane pentru blocuri care vor intra anul acesta în faza de expertiză tehnică. În privinţa primelor 43 de blocuri, ele sunt în faza „licitaţiilor pentru execuţie”, dosarele fiind trimise la Bucureşti pentru obţinerea finanţării de 50% pentru partea de execuţie. Astfel, finanţarea „urmează” să fie aprobată, eventual la o rectificare bugetară ulterioară. Pentru blocurile a căror reabilitare termică ar urma să intre anul acesta în faza de proiectare, urmează o fază de selecţie. „Au fost depuse 300 de dosare, urmează selecţia pentru că să ne asigurăm că procedura va avea finalitate. Banii pe auditul energetic sau pe proiectul tehnic trebuie cheltuiţi cu folos, în sensul de a exista un angajament ferm din partea asociaţiilor să ducă la bun sfârşit lucrarea. Acum, probabil există o mai bună percepţie a costurilor”, explică purtătorul de cuvânt al Primăriei, adăugând că lucrările de reabilitare pot să difere din punctul de vedere al complexităţii de la caz la caz. Decalajul faţă de alte oraşe, precum Timişoara, este explicat de către cei din Primărie prin prisma faptului că Bucureştiul nu a finanţat proiectele arădene, dar şi prin interesul scăzut al arădenilor faţă de program. „În 2006 am trimis 7 dosare la Minister pentru a fi luate în calcul pe 2007, şi nu am primit finanţare. Timişoara a trimis 6 dosare, a primit finanţare pentru trei. În 2007 am trimis 58 dosare complete spre Consiliul Judeţean, aşa se proceda atunci, care mai departe le-a trimis la Minister. Nici în 2008 nu am primit deloc bani”, a descris Corina Drăghici istoria dosarelor arădene privind reabilitarea termică a blocurilor de locuinţe. Tot în anul 2008 ar mai fi fost trimise alte patru dosare noi, numărul mai mic fiind explicat prin „interesul mai scăzut pentru că pe atunci asociaţiile de proprietari plăteau 33% din valoarea investiţiei şi erau obligate să depună o garanţie de 15%.”  Astfel, dintre toate dosarele depuse până acum, doar 43 de asociaţii merg mai departe în program şi aşteaptă finanţarea de la Bucureşti, sperând în finalizarea lucrării pentru anul 2011.
ULALA: „Nu a fost voinţa politică a acestei administraţii pentru reabilitarea termică”Vicepreşedintele ULALA, Vasile Arion, este nemulţumit de faptul că în condiţiile unei creşteri a gigacaloriei din anul 2009, motivată prin prisma „găsirii de fonduri pentru reabilitarea termică,  nu s-a terminat niciun bloc până la finele anului, iar în cel mai fericit caz le vor termina în 2011. Timişoara a terminat în jur de 40 de blocuri anul trecut, totul într-un an, de la proiectare până la execuţie”, a arătat Vasile Arion. Mai departe, vicepreşedintele ULALA spune că  Primăria nu a dorit, de fapt, să intre în programul de reabilitare termică. „Nu a fost voinţă politică a acestei administraţii. Acum, indirect plătim tot noi şi cei 30% (partea administraţiei locale, n.r.). Noi în trei ani facem 43 de blocuri dar în curând va fi obligatorie reabilitarea termică. Sunt 1600 de asociaţii în Arad, care atunci ar putea fi terminate în 10 ani”, a conchis Vasile Arion.

Sursa: Observator.info