Viceprimarul Levente Bognar spune că modelul din Cehia este naţionalizarea faţadelor, şi că acolo a funcţionat foarte bine. Deputatul Iustin Cionca este de părere că o expropriere ar fi mai corectă şi mai eficientă. Preşedintele Pro Urbe Arad, Bujor Buda, consideră că statul trebuie neapărat să se implice, fie sub formă de naţionalizare, ca la cehi, fie sub o altă formă de responsabilizare!
Viceprimarul Levente Bognar a declarat că primăria nu poate interveni în niciun fel la reabilitarea clădirilor istorice din Arad, pentru că ele au fost retrocedate şi este de competenţa proprietarilor să se ocupe de ele.  Primăria, spune viceprimarul, nu are competenţe nici să îi sancţioneze, nici să îi determine pe aceşti proprietari să aranjeze măcar faţadele imobilelor, chiar dacă unele dintre ele prezintă pericol pentru viaţa pietonilor (este de notorietate cazul balconului prăbuşit pe strada Lucian Blaga şi cel al ţiglei desprinse dintr-un acoperiş, care a omorât un copil pe strada Stejarului). În acest moment cele mai frumoase clădiri istorice ale Aradului sunt retrocedate sau în curs de retrocedare, iar în unele cazuri proprietarii au realizat modificări şi la faţade, şi la structura de rezistenţă, care au schimbat total imobilele. De pildă, recent, pe strada Preparandiei, un bărbat a vrut să lărgească pivniţa de sub casa sa, dar din pricina săpăturilor jumătate din casă s-a prăbuşit. Deşi este vorba despre o clădire monument, autorităţile susţin că nu au putut interveni.“Oamenii vin la primărie cu acte în regulă, cu avize de la arhitecţi şi de la Patrimoniu. În aceste condiţii nu mai putem face nimic”, spune Levente Bognar. Uneori nu respectă autorizaţiile, primesc o amendă de 300 de lei şi continuă lucrările fără să îi mai intereseze de altceva – aşa de distrug valori construite ale Aradului. Arhitectul Alexandru Nagy Vizitiu este de părere că autorităţile sunt de vină, pentru că odată cu amenda nu stabilesc şi responsabilitatea celor sancţionaţi de a readuce obiectivele la starea lor iniţială, deşi legea prevede clar acest lucru. Aşa s-a ajuns, de pildă, ca şi despre Casa Turcească din Arad, una dintre cele mai vechi din municipiu, să se mai vorbească astăzi doar la timpul trecut, pentru că a fost demolată de un cetăţean italian.  Potrivit lui Levente Bognar, legislativul ar trebui să studieze modelul din Cehia. Acolo administraţiile locale au reabilitat toate faţadele clădirilor vechi, pentru că ele s-au… naţionalizat şi au intrat în proprietatea autorităţilor. Doar faţadele! Astfel au putut fi realizate investiţiile necesare, fără ca proprietarii să fie afectaţi. Bognar crede că nu este o măsură care ar putea fi populară la Arad sau în România, pentru că aici termenul “naţionalizare” are conotaţii extrem de negative. Deputatul Iustin Cionca, fost primar al oraşului Pecica, ne-a declarat referitor la acest subiect că “este o iniţiativă care ne atrage atenţia. Voi lua legătura cu domnul viceprimar, pentru că chiar ne preocupă problema asta, am putea prelua o iniţiativă bună dintr-o altă ţară să o aplicăm la noi. Mi se pare o propunere interesantă, deşi nu ştiu în ce măsură s-ar putea face o naţionalizare. Din punct de vedere juridic eu nu cred că este posibilă o naţionalizare. Dreptul de proprietate are trei atribute. Dacă ai lua doar posesia şi folosinţa (ceea ce s-ar putea, cu acordul proprietarului), legea română nu îţi permite să faci investiţii decât acolo unde ai şi capacitate de dispoziţie. Naţionalizarea implică ceva forţat, independent de voinţa proprietarului, or asta este neconstituţional. Eventual ar putea fi vorba despre o expropriere, după o justă şi prealabilă despăgubire. Astfel se cumpără şi dreptul la dispoziţie. Poate că şi aşa ar fi foarte mulţi proprietari care s-ar revolta, deşi le-ai face un bine şi lor, şi comunităţii. S-ar face o expertiză de către nişte experţi, evaluatori agreaţi, aceasta se însuşeşte de către administraţiilor locale. Este însă nevoie şi de o dezmembrare şi notare în Cartea Funciară în proprietatea administraţiei. Ar fi probabil nevoie de o schimbare de legislaţie. În orice caz, cred că ar putea fi o soluţie interesantă şi după notarea în CF nu ar mai fi nicio problemă ca administraţiile locale fie să aplice pentru un proiect european fie să investească în refacerea faţadelor, din fonduri proprii.”Samuel Caba, directorul Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu al judeţului Arad spune că în municipiu sunt câteva sute de obiective în zona protejată a Aradului (de la UTA până în Aradul Nou), iar monumente istorice 120. Preşedintele Asociaţiei Pro Urbe, care activează pentru protejarea patrimoniului construit al Aradului, Bujor Buda, este de părere că modelul ceh este funcţional şi ţine de hotărârea guvernului. “Această experienţă care la cehi trăieşte, ar putea trăi şi la noi. Aşa cum este Aradul, care este o bogăţie de palate monumentale, sunt şi alte oraşe din ţară. Acum ele sunt un amalgam de proprietari, unii nu au posibilitatea, alţii nu au disponibilitatea să investească în faţade. Plus că sunt oameni care şi-au cumpărat apartamente ca investiţii, străini care le ţin nelocuite. Statul, dacă ţine la aspectul oraşelor, municipalităţile, ar trebui să salveze clădirile de patrimoniu. În mod special Aradul este un oraş foarte frumos, o concentraţie de stiluri, parcă aşa a vrut Dumnezeu să fie. Treaba asta cu naţionalizarea faţadelor eu aş zice că e bună – să treacă în responsabilitatea statului, a administraţiilor locale, pentru unitate de apect. Este nevoie de o implicare a autorităţilor, indiferent că îi spune naţionalizare sau responsabilizare”.

Sursa: Observator.info