În urmă cu mai mult de două luni de zile remarcam într-un articol slaba activitate (ca să zic aşa) din centrul vechi al Aradului, acolo unde se lucrează la infrastructură în cadrul unui proiect finanţat în cea mai mare parte din fonduri europene. În afară de „pământul scormonit” (ca să-l parafrazez pe Radu Berceanu referitor la stadiul lucrărilor la autostradă), n-am găsit decât haite de câini care se hârjoneau cu câţiva locuitori ai străzii Preparandiei, dar şi arădeni nemulţumiţi de unele intervenţii ale muncitorilor. Doi dintre aceşti arădeni sunt Voichiţa Lelea şi Angel Popescu. În curtea unde locuiesc aceştia, pe Preparandiei nr. 2, nu de puţine ori canalizarea a dat pe afară. Dacă înainte problema era generată de instalaţiile vechi de canalizare, după introducerea noii canalizări, din păcate rezultatul este acelaşi. De data asta, spun cei doi locatari, ţeava de pe stradă a fost amplasată la o înălţime mai mică decât cea din curtea lor. Rezultatul... mizeriile nu se pot scurge decât în propria curte. Apa se infiltrează în pereţii pivniţei şi în cei ai casei, care, apropo, este monument istoric (construită în secolul XVIII). „Ne-au legat la un racord care nu este corect”, se plânge Voichiţa Lelea. „Au spus că avem noi canalul înfundat. Când au văzut că racordul este greşit, au săpat din nou. Stradalul era înfundat, nu al nostru. La vecini a fost şi de un metru apa în pivniţă, tot din cauza asta”, îşi continuă femeia ideea. De ce miroase a rahat în Arad?Ţeava din curte este situată la o adâncime de aproximativ doi metri, iar racordul şi ţeava de pe stradă se află cu aproape 60 de centimetri mai sus. Când mizeriile de pe canalizare se revarsă, mirosul emanat este de nesuportat: „Dacă aşa se lucrează, nu mă mir că în oraş de multe ori miroase a rahat pe lângă canale”, observă Voichiţa Lelea, care îşi aminteşte că şi în Micălaca, acolo unde locuieşte fiica sa, miroase de multe ori ca în propria curte. „Dacă se va face din nou (n.r.: racordul la canalizare), se va face pe banii noştri şi atunci poate o să iasă bine”, adaugă femeia. Aceasta ne-a mai sesizat o problemă: chiar lângă intrarea în curte şi lângă peretele clădirii, a fost amplasată o gură de canal, fără să li se ceară acordul proprietarilor. Şi pe aici apa aproape că dă pe afară, riscând să se infiltreze în pereţii casei. Oamenii au încercat să vorbească cu inginerul care se ocupă de strada lor, dar, spun ei, acesta nu le-a împărtăşit opiniile referitor la canalizare.Răzvan Popa, directorul tehnic al primăriei, s-a arătat interesat de cazul pe care i l-am adus la cunoştinţă, însă ne-a asigurat că s-au făcut patru revizii în privinţa canalizării şi s-a schimbat direcţia de scurgere a apei. „Scopul nostru este să îi ajutăm pe oameni, nu să le facem viaţa mai grea”, ne-a asigurat directorul.   Preparandia... încremenităPe Preparandiei, aşa cum vă spuneam, ieri  dimineaţă în jurul orei 10 domnea liniştea. Din loc în loc zăceau capcane pentru copii, câini şi oameni beţi: canale neacoperite, dar suficient de adânci încât să-ţi rupi un membru, la „noroc”. Am întâlnit următorul număr de muncitori: 4. Doi se întorceau de la alimentară cu un mic dejun întârziat şi improvizat, iar ceilalţi doi, în capătul celălalt al străzii, făceau ceva. Unul săpa cu lopata în jurul unei ţevi, iar celălalt, la vederea aparatului foto, a început să scurme şi el în ţărână, cu mâna. Utilaje erau, dar nu funcţiona niciunul. Pe strada Cuza Vodă, aceeaşi (lipsă de) mişcare. Clădirea Preparandiei nu arăta, pentru nişte profani ca noi, cu nimic schimbată faţă de data trecută când am văzut-o, la începutul lunii mai. Încremenită în stadiul de ruină. Nici de data asta nu se zărea urmă de muncitor, nu se auzea niciun zgomot. Aşa cum vă spuneam, câinii mai animau din când în când atmosfera. Pe strada aflată în lucru, printre brazdele de pământ zăceau peturi şi diferite alte ambalaje, resturi lăsate de muncitori şi deopotrivă ale locuitorilor străzii. Explicaţia pentru această atmosferă dezolantă (lipsa de activitate), este aceea că au fost „atacate” mai multe străzi deodată şi Podul „Traian”, după care muncitorii sunt mutaţi de pe un şantier pe altul, fapt care întârzie finalizarea unei străzi. Trebuie spus că cele 12 străzi vor trebui să fie gata până în luna martie a anului viitor.
Mucius Scaevola - întârzieri din cauza reţelei vechi de termoficareDe la Primărie aflăm că se lucrează pe şase străzi din centrul vechi, iar Patria este prima pregătită pentru asfaltare, însă constructorul va veni cu utilajele de asfaltare doar când se vor afla în acelaşi stadiu încă două-trei străzi. Răzvan Popa spune că strada Mucius Scaevola ar fi fost una dintre primele finalizate, dacă nu s-ar fi ivit o problemă legată de reţeaua de termoficare. Aceasta se afla într-o stare avansată de degradare, aşa că a trebuit să fie înlocuită, fapt care a întârziat proiectul cu o săptămână şi jumătate. 

Sursa: Observator.info