Tratamentul la care este supus omul de afaceri Leontin Aslău de către administraţia locală, mai exact de către primărie, este incredibil. O dată a fost blocat cu obţinerea autorizaţiei de construcţie pentru imobilul pe care îl are la ştrand (în acelaşi timp fiind acuzat public tocmai de cei care îl blocau că strică imaginea ştrandului prin hardughia de metal neterminată, dinpre Podul Decebal). O dată i s-a montat o barieră în faţa proprietăţii de la ştrand şi cei care intrau la el erau taxaţi de primărie. O dată tinerii PDL au organizat un meci de fotbal tocmai în parcarea lui Aslău, proprietate privată, protejaţi de poliţia servilă. Apoi a fost construită o parcare din bani publici, de 19 miliarde de lei, chiar lângă parcarea lui Aslău (ăsta, e drept, nu e abuz, ci nesimţire, dacă punem la socoteală în câte alte locuri ar fi putut fi cheltuite cele 19 miliarde, în afara realizării unei parcări lângă alta deja existentă). Acum, o grosolănie proaspătă este blocarea totală a accesului auto în parcarea deţinută de Leontin Aslău la ştrand, prin plantarea de spaţii verzi în faţa intrării. Am putea spune că este o încălcare evidentă a dreptului de servitute, care i-ar permite omului de afaceri să aibă o cale de acces auto către proprietatea sa, dacă cei de la primărie nu i-ar fi lăsat totuşi o gaură de şoarece unde să se strecoare cu maşina, peste aleea pietonală – fix cât să nu încalce legea, dar să îi producă omului de afaceri şi clienţilor săi un disconfort evident. Leontin Aslău este în mod evident o victimă a orgoliilor peste măsură ale primarului Aradului. Deşi Aslău a fost cel care l-a sprijinit necondiţionat în campania electorală când Falcă l-a învins pe Popa la mustaţă, probabil tocmai datorită sprijinului comercianţilor şi a tinerilor de la ştrand (când încă segmentul comercial nu era distrus, ca acum) polarizaţi de Aslău, primarul i-a dat cu flit omului de afaceri şi a încercat să îi impună propriile sale reguli după care Aslău ar fi urmat să joace. Acesta îl acuză pe Falcă de faptul că i-a pretins parcarea ştrandului şi spune că refuzul său a determinat îndârjirea primarului şi acţiunile sale ulterioare. Ce nevoie ar fi avut Falcă de parcarea de la ştrand?! Poate aceeaşi nevoie ca de casa de pe str. Caragiale, sau duplexul de pe C.D. Loga, sau casa cumpărată şi revândută imediat mult mai scump lângă Academia Teologică – obiective care pot fi asociate, fiecare, cu oameni de afaceri ce au derulat contracte cu primăria şi care au ajuns într-o relaţie oneroasă şi cu primarul Aradului. Cert este că Leontin Aslău a dat şampania de trei litri la victoria lui Gheorghe Falcă, în anul 2004, dar nu a mai dat şi parcarea de la ştrand. Dacă acesta este motivul răzbunării şi al şicanelor la care este supus, o pot şti doar cei din anturajul apropiat al lui Gheorghe Falcă. Toţi ceilalţi putem face doar supoziţii, bazate pe faptele reale din istoricul mandatelor primarului Aradului...Gheorghe Falcă face ce ştie. Se încoardă. Caută probabil să intimideze. A mai încercat asta şi altă dată şi a reuşit. A demonstrat şi cu alte ocazii că Aradul poate fi considerat un soi de moşie a sa, unde el îşi poate permite un comportament ca de vătaf. Cui nu îi convine – vorba preşedintelui Băsescu, naşul primarului – e liber să plece altundeva. Aici stăpânul care dictează legea (şi care spune cum să se aplice) este el! Nu este nicio noutate în această abordare – cine nu e cu el e împotriva sa, cine e împotriva sa nu are zile bune. Indiferent ce costume ar îmbrăca, indiferent în ce medii ar căuta să se învârtă, interiorul omului nu se schimbă  atât de uşor ca hainele şi ca interesele de moment...Paradoxal însă, Leontin Aslău nu este o victimă în acest joc murdar. Interesele sale sunt economice, şi vor fi probabil satisfăcute – dacă nu de administraţia locală, de justiţie. Deja are pe rol mai multe plângeri penale împotriva lui Gheorghe Falcă, şi a obţinut cu ceva timp în urmă eliminarea temporară a taxării intrării la ştrand. Sunt convins că Aslău va pretinde şi va primi despăgubiri la justa valoare, fiindcă aşa cum spuneam ce se întâmplă în cazul său este incredibil. Acest ultim episod, referitor la alterarea dreptului său de servitute, va constitui probabil o probă solidă într-unul din dosarele pe rol, pentru că demonstrează „buna-credinţă” cu care este tratat subiectul acesta la nivelul administraţiei locale, o administraţie care lasă impresia că nu se împiedică de litera legii. Dar atunci cine e victima? În mod evident, arădeanul, expus consecinţelor aroganţei administraţiei şi efectului pretenţiilor lui Leontin Aslău. El ar putea avea la dispoziţie încă o parcare la ştrand, pe care însă nu o poate folosi. Şi tot el va trebuie să plătească, la o adică, şi despăgubirile pe care instanţa le-ar putea oferi lui Aslău. Pentru că, să fie clar: nu din buzunarul lui Gheorghe Falcă vor fi scoşi banii aceştia, ci din buzunarele tuturor arădenilor plătitori de taxe şi impozite. Noi îi vom achita domnului Aslău decontul stângăciilor şi eventualelor abuzuri ale administraţiei, aşa cum se întâmplă de fiecare dată în astfel de situaţii. Plăteşte comunitatea, nu cei care o joacă pe degete.P.S.: Omului de afaceri Aslău i s-a comunicat că proiectul parcării de 19 miliarde de lei vechi de lângă parcarea sa este secret şi nu i se poate arăta. Din acte reiese că proiectul respectiv a costat 2 miliarde de lei vechi, plătiţi din banii arădenilor. Cum poate fi secret pentru arădeni un proiect plătit scump din banii lor?! Pe o moşie vătaful face ce vrea, arată ce vrea şi numai cum vrea. Uite-aşa!

Sursa: Observator.info