Seria întâlnirilor cetăţeneşti din cartierele Aradului, iniţiată de primărie, a continuat ieri în zona Micălaca 300, gazda fiind Universitatea „Aurel Vlaicu”, instituţia de învăţământ superior punând  la dispoziţia organizatorilor noua sală de conferinţe din Complexul M al Universităţii. Numărul cetăţenilor care au participat la această întâlnire a fost destul de mic, în jur de 20, asistenţa tot mai modestă fiind remarcată de altfel şi de primarul Gheorghe Falcă. Asistenţa scăzută nu a fost însă un motiv pentru o şedinţă rapidă, primarul întreţinând discuţii pe teme diverse cu micălăcenii, finalul transformându-se într-un fel de discurs al primarului pe tema problemelor grave ale societăţii româneşti.     În materie de transport în comun, ne vom lua după nemţi  Mai mulţi micălăceni au ridicat problema transportului în comun cu tramvaiul, mai exact desfiinţarea liniei 8, folosită atât de elevi cât şi de cei mai în vârstă pentru a ajunge la instituţiile de învăţământ sau administrative din centrul oraşului. S-a reclamat faptul că o călătorie „roata”, cu linia 18, durează prea mult, iar „la Podgoria trebuie să stăm la patru stopuri pentru a ajunge dintr-o parte în alta”. De asemenea, s-a propus introducerea unor curse la orele de dimineaţă pentru linia 8, pentru a fi folosite de elevi.  Răspunsul primarului a fost că transportul în comun se va modifica în funcţie de studiul de trafic elaborat de specialiştii germani, ce urmează a fi prezentat public pe data de 27 octombrie. „Să recunoaştem că acum nu avem specialiştii care să facă un calcul pentru a dimensiona optim transportul, dar noi am câştigat un proiect european pentru management de trafic şi va trebui să avem încredere în soluţiile prezentate de ei, pentru că ne place, nu-i aşa, cum gândesc germanii. Acolo va exista circulaţia tramvaielor, inclusiv cu timpii de circulaţie. Din punctul meu de vedere vom merge pe ce vor decide dânşii, e greu să decizi fără specialişti, să faci un studiu exact”, a răspuns Falcă în materie de transport în comun.    Probleme cu trotuarele, canalizarea menajeră şi trecerile de pietoni  peste Bulevardul Titulescu Cei prezenţi la întâlnirea cetăţenească au mai ridicat câteva probleme punctuale, una din ele fiind ce a trotarelor degradate din cartier. Primarul le-a răspuns că municipalitatea a calculat o sumă de 2 milioane euro necesară pentru reabilitarea trotuarelor şi amenajarea de parcări (cu plată) în toată zona 300. Se caută soluţii pentru prinderea sumei în bugetul de anul viitor. Aproape fiecare vorbitor a ridicat problema canalizării, primarul promiţând că va sesiza şi Compania de Apă sau Reconsul în această problemă. La acest subiect vorbitorii s-au învârtit în jurul ideei că de cele mai multe ori locatarii sunt de vină pentru înfundarea canalizării deoarece aruncă la toaletă sau în lavoar tot felul de materiale care nu se dizolvă în apă. Un micălăcean a cerut primarului semnalizarea mai bună, eventual cu un semafor, a trecerii de pietoni de pe Bulevardul Nicolae Titulescu, din dreptul străzii Elena Drăgoi, pe motivul că şoferii nu acordă prioritate pietonilor şi există pericol de accidente. Aici, soluţia s-a învârtit în jurul ideii „cine îl înjură pe primar”, şoferii ( în cazul instalării unor limitatoare de viteză de genul celor de pe vremea lui Cristian Moisescu) sau locatarii blocurilor din zonă (în cazul montării unor rezonatoare ca pe podul Timişorii, dar care fac gălăgie). Până la urmă, rezolvarea problemei a rămas oarecum în aer, cea mai probabilă variantă fiind cea a rezonatoarelor. S-au mai solicitat şi piste de biciclete pe lângă digul Mureşului, partea spre cartier, până la podul Timişorii. Directorul tehnic din Primărie, Răzvan Popa, a spus că este în studiu o pistă atât spre pod, cât şi spre centrul oraşului.    „Când auziţi de CET şi energie termică, să nu daţi vina pe mine” După parcurgerea subiectelor redate mai sus, întâlnirea cetăţenească s-a transformat într-un fel de dialog între primarul Falcă şi unul dintre participanţi. Primarul a răspuns calm şi implicat, discuţia permiţându-i să facă afirmaţii destul de interesante în mai multe domenii. De exemplu, în cazul CET şi a gigacaloriei, primarul spune că Aradul nu are cea mai scumpă gigacalorie, în schimb „ULAL ne-a pus în top la gigacalorie”. Astfel, Aradul ar avea nevoie de doar de o centrală termică cu o capacitate de 20 megawati, CET-ul fiind prea mare. Falcă a mai criticat trecerea CET-urilor la administraţiile locale în 2003, făcută în lipsa unei strategii energetice naţionale. Astfel, primarii nu ar avea prea multe pârghii să intervină în preţul gigacaloriei. „Când auziţi de CET şi energie termică, să nu daţi vina pe mine”, a spus Gheorghe Falcă.   Falcă, în luptă cu sistemul Discuţia a ajuns şi la asociaţiile de proprietari (relaţia dintre preşedinte şi administrator), Falcă atacând ULAL pentru lipsa de comunicare dintre primărie şi administratori. „Noi avem probleme cu ULAL şi cu doamna în grevă, ea e pensionară plătită de ULAL şi a intrat în greva foamei. De aceea nu mai avem legătura cu administratorii, când aceasta este o meserie adevărată. ULAL face politică de oraş, este prezentă la toate dezbaterile (azi a fost la publicitate?) şi critică cu ardoare socialistă...publicitatea (ULAL nu a fost reprezentată la vârf la această dezbarere, primarul a folosit-o probabil ca exemplu, n.r.). Mare păcat că în Arad nu există legătura asta (între administratori şi primărie, n.r.), la Heveşi sunt puţini (o altă asociaţie a administratorilor de bloc, n.r.)”, a spus primarul în cadrul întâlnirii cetăţeneşti, sugerând şi înfiinţarea unei asociaţii a preşedinţilor de bloc, administratorii fiind de fapt angajaţi ai asociaţiilor de proprietari.  Ulterior, s-a ajuns şi la discuţii despre sistemul de sănătate, primarul susţinând că medicii spitalului municipal, şefii de secţie,  „nu au dorit descentralizarea” pentru că „ei lucrau pe o normă întreagă la spital, pe normă întreagă la univesitate, şi mai aveau şi cabinete private. Ori şi pentru ei ziua are 24 de ore. Dar acum îi fuzionăm cu Spitalul Judeţean şi nu vor mai fi şefi de secţie. Fiecare şi-a făcut sistemul lui în România. Din 2009, din tot bugetul se plătesc 33% salariile la bugetari, 36% pensiile, 7% pentru social, 4% dobânzi împrumuturi, 4% subvenţii, 2% contribuţia la Uniunea Europeană, şi atunci ce rămâne pentru investiţii, pentru dezvoltare? Dar noi am creat acest sistem: întrebarea este cine se lupta cu sistemul? Merită să te lupţi cu sistemul? Ce respect mai are în societate cel care se luptă cu sistemul?” – este modul în care primarul Falcă a conchis o lungă argumentaţie despre problemele societăţii româneşti.

Sursa: Observator.info