Opoziţia strâge greoi rândurile pentru depunerea unei noi moţiuni de cenzură Legea educaţiei va fi trecută prin Parlament prin procedura de asumare a răspunderii, deşi actul normativ se află în dezbaterea comisiilor din Senat. Nemulţumit de faptul că analiza legii trenează în Parlament, Guvernul a decis să îşi asume răspunderea în faţa legislativului, la doar o zi după ce a primit reconfirmarea prin respingerea moţiunii de cenzură a opoziţiei. După câteva parlamentări în privinţa cvorumului de şedinţă, o variantă prescurtată a Legii a fost citită de premierul Emil Boc în faţa plenului reunit al celor două Camere, compus însă doar din parlamentarii puterii. Opoziţia a părăsit sala, protestând astfel pentru faptul că Guvernul nu a aşteptat pronunţarea Curţii Constituţionale în privinţa sesizării depuse de preşedintele Senatului, Mircea Geoană, privind faptul că Legea este în discuţie la Parlament. Mai departe, opoziţia are posibilitatea de a depune o nouă moţiune de cenzură ca răspuns la gestul Executivului. PNL a anunţat deja că strânge semnături, dar se aşteaptă o întâlnire între liderii PSD şi PNL pentru a vedea în ce măsură demersul va fi concretizat, parlamentarii liberali fiind prea puţini pentru a depune moţiunea. Dacă opoziţia nu va depune moţiunea de cenzură, Legea educaţiei va trece de Parlament fără a fi supusă votului aleşilor! Evenimentele de joi, din Parlament, au atras astfel critica opoziţiei. „Ca parlamentar PSD nu pot accepta această situaţie, această încălcare a Constituţiei şi alături de colegii de partid am părăsit şedinţa de astăzi din Parlament. Puterea îşi face jocurile prin toate mijloacele, prin toate instituţiile, începând de la cele din teritoriu şi până la Parlament. Imaginea  instituţiei care trebuie să impună respect şi încrederea populaţiei este împroşcată cu noroi prin demersurile Puterii de a deţine controlul pe toate segmentele de activitate. Educaţia este un exemplu elocvent în acest sens”, susţine deputatul PSD Ciprian Luca. Poziţia Guvernului este apărată, de această dată, de deputatul PDL Marius Göndör, membru al comisiei de educaţie din Camera Deputaţilor. “Este deja o obişnuinţă ca PSD-ul să acuze de jocuri murdare când ei mereu le fac. Toată această disperare şi indignare este doar un joc pentru că ei doreau să amânăm pe săptămâna viitoare asumarea răspunderii, atât timp cât ieri (miercuri, n.r.) au pierdut lamentabil. Asumarea răspunderii este o procedură legală şi constituţională, cu toate că există acel document trimis de Mircea Geoană la Curtea Constituţională care nu poate opri procedura”, a argumentat deputatul Göndör, arătând în plus că în conformitate cu noile reglementări legislative, nici procesele obişnuite nu mai pot fi suspendate (întrerupte) dacă s-a ridicat o excepţie de neconstituţionalitate.    Principale modificări ce vor fi introduse de noua Lege a educaţiei După şedinţa dezbaterii moţiunii de cenzură de miercuri, Guvernul s-a întrunit într-o şedinţă maraton, în timpul căreia textul Legii educaţiei a fost adus la forma în care a fost prezentat în Parlament. Legea Educaţiei a fost asumată pentru prima dată de Guvern în urmă cu un an, fiind declarată însă neconstituţională, atât din motive de procedură, cât şi din pricina unor articole ce restrângeau drepturile directorilor şi rectorilor (cum ar fi cel al directorilor de a fi membri simpli de partid). Cei de la Gândul notează principalele modificări aduse de noua lege sistemului de învăţământ, dar şi schimbările introduse de Guvern “pe ultima sută de metri”, în şedinţa de miercuri: - fiecare universitate va putea să adopte fie modelul scrutinului universal, prin care rectorul este ales de către întreaga comunitate academică: de la profesori la studenţi, fie modelul corporatist, ce constă în două etape: alegerea candidaţilor de către membrii senatului universitar şi desemnarea câştigătorului în urma unui concurs jurizat de o comisie de experţi. Indiferent de varianta pentru care vor opta universităţile, modelul alegerilor colegiale după care funcţionază în prezent mecanismul de desemnare a rectorului va dispărea; - rudele până la gradul III nu vor mai putea să deţină funcţii de conducere în cadrul aceleiaşi universităţi, proiectul iniţial vizând restricţii doar la nivel de facultate (amendament aprobat în şedinţa de Guvern); - directorii de şcoală pot fi afiliaţi politic, însă nu li se va permite să deţină funcţii de preşedinte sau vicepreşedinte în filialele formaţiunilor politice; - legea stabileşte învăţământ obligatoriu de zece clase, de la grupa pregătitoare la clasa a IX-a, care urmează a fi inclusă în cadrul gimnaziului. Liceul se va derula, aşadar, pe durata a trei ani, iar elevii vor trece prin evaluări la fiecare doi ani, începând cu clasa a doua şi terminând cu clasa a X-a; - se introduce un program de tip “Şcoală după şcoală”, care nu are însă caracter obligatoriu. Proiectul prevede însă amenzi de până la o mie de lei pentru părinţi, în cazul absenteismului elevilor; - absolvenţii de facultate vor putea să devină profesori doar după urmarea unui masterat didactic de doi ani şi parcurgerea unui stagiu de un an; - în ceea ce priveşte învăţământul superior,cele mai importante prevederi ale noii legi se referă la ierarhizarea universităţilor şi gruparea acestora în trei categorii: universităţi de educaţie (care vor putea organiza doar studii de licenţă), universităţi de educaţie şi cercetare (care vor putea derula şi programe de masterat) şi universităţi de cercetare avansată şi educaţie (singurele care vor primi dreptul de a susţine programe doctorale).

Sursa: Observator.info