Principalul Bătrânei Doamne nu are complexe în a pregăti UTA în stilul său după un an şi jumătate petrecut în umbra lui Ionuţ Popa

UTA a trecut cu bine peste două examene importante - 3:3 la Mioveni şi 2:1 cu FC Bihor - maniera în care a făcut-o determinându-l pe antrenorul Roland Nagy să spună „suntem o echipă nebună”. Cu emoţiile şi suferinţele de rigoare, importante sunt rezultatele care au aşezat trupa arădeană pe un drum bun, care o ţine motivată şi concentrată, ceea ce este esenţial chiar dacă sună banal. Într-un sezon care - cel puţin deocamdată - nu oferă posibilitatea promovării din cauza unei reglementări UEFA, despre care se spune că ar putea să fie ajustată în stil FRF, cum s-a mai întâmplat, este important ca fotbaliştii Bătrânei Doamne să beneficieze de resurse pentru fi mereu motivaţi şi concentraţi la ceea ce au de făcut. 

Roland Nagy trece printr-o perioadă foarte bună a carierei sale de antrenor. Instalat în fotoliul de principal după un an şi jumătate în umbra lui Ionuţ Popa, care i-a oferit posibilitatea să se perfecţioneze, Roli Nagy reuşeşte să adune, aproape meci de meci, aprecieri. A demonstrat că are personalitatea sa, făcând altceva decât să-şi copieze fostul profesor, nu pare fixist, producând schimbări atunci când este convins că se impun, munceşte mult şi vorbeşte puţin, iar în privinţa abilităţii de-a ţine sub control vestiarul nu sunt semnale că ar fi probleme. Sigur, Nagy are parte de-o echipă perfectă, prietenia cu Dan Stupar şi Dan Ţapoş aducând un plus semnificativ staff-ului tehnic utist.  Ultimele două meciuri, dar mai ales prima repriză a jocului de la Mioveni l-au convins pe Roland Nagy că o apărare în trei, dublată teoretic de mijlocaşii-fundaşi laterali, nu se potriveşte echipei, revenind la sistemul 4-4-2 în jocul cu FC Bihor. Dar n-a fost singura mutare inspirată. Tehnicianul n-a ezitat să-l păstreze pe bancă pe Mihuţ, care e departe de nivelul său normal, improvizând pe dreapta apărării cu Calvin Ali-Tolmbaye, un fotbalist al cărui post de bază s-a pierdut, polivalenţa aducându-l unde este nevoie. N-a fost o mutare deloc rea, deşi Calvin n-are scurt-circuit pe faza ofensivă. Păstrarea cuplului Ignea-Chindriş în formula de start a fost o nouă mutare bună, care nu doar că-i motivează pe cei doi, ci mai ales pe Purece, care la vârsta lui are mare nevoie să simtă concurenţa. Chindriş este în faza în care tocmai a primit două-trei palme, demonstrându-i-se că există soluţii şi fără el, Ignea e în creştere şi pare singurul mijlocaş central capabil să facă acceptabil ambele faze ale jocului, iar Purece va avea un cuvânt de spus în continuare.  „Zici că am nevoie de motivaţie?” - m-a întrebat Ţucudean zilele trecute. Răspunsul a fost firesc, afirmativ, mai ales pentru un tânăr de 19 ani care conduce un R8 şi căruia nu-i pasă că oficialii dinamovişti aproape că s-au făcut preş în calea lui până i-au obţinut semnătura. E adevărat, Ţucudean pare ferit de tentaţiile vârstei, având o educaţie solidă care i-a oferit bun simţ, dar tot are nevoie de motivaţie, indiferent dacă trece printr-o perioadă proastă sau una foarte bună, cum se întâmplă acum. În primul rând nu are concurenţă, neexistând un alt atacant de profilul său în lot şi mai are de trecut prin câteva etape, trebuie să-şi perfecţioneze jocul cu mingea la picior. UTA-ei i-au mai rămas patru meciuri din turul campionatului după retragerea Minerului Lupeni. Doar unul va mai avea loc la Arad, în 27 noiembrie, cu Unirea Alba Iulia. Până atunci, sâmbătă, Bătrâna Doamnă va juca la Râmnicu Vâlcea, apoi va lua o pauză, urmează o deplasare la Şimleul Silvaniei, iar după partida de la Arad cu Alba Iulia, un meci la Iaşi, în ultima etapă a turului. Adversarii sunt abordabili, jocurile par normale, trupa arădeană având şanse să mai acumuleze puncte, chiar dacă trei din cele patru jocuri rămase de disputat vor fi în deplasare.

Sursa: Observator.info