83 de milioane de euro în plus. Adică cu 40% mai mult faţă de valoarea estimată iniţial – acesta va fi costul suplimentar al autostrăzii Nădlac-Arad. Investiţia va ajunge, astfel, conform previziunilor Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADR) la 286,5 milioane de euro, inclusiv TVA. Proiectul este finanţat în proporţie de 85% de Uniunea Europeană prin Fonduri de Coeziune şi doar 15% de Guvern. Autostrada a fost împărţită în două segmente cu lungimi diferite (22,2, respectiv 16,6 kilometri), termenul de realizare fiind, în cazul ambelor segmente, de 30 de luni. Aceasta implică o viteză de construcţie mai mică pentru segmentul de 16,6 kilometri.   De unde tunel între Nădlac şi Arad?! Autostrada Nădlac-Arad va avea o lungime de 38,8 kilometri, ceea ce înseamnă că un singur kilometru va costa aproape 7,4 milioane de euro. Asta deşi conform noilor standarde de cost stabilite de Ministerul Transporturilor, costul construirii unui kilometru de autostradă în zona de deal nu ar trebui să depăşească 5 milioane de euro. După cum sunt estimările acum, kilometrul de autostradă pe traseul Nădlac-Arad ar putea costa mai mult decât kilometrul de autostradă în zona de munte (unde conform standardelor de cost stabilite de Ministerul Transporturilor, va costa maxim 6,1 milioane de euro, din care pentru terasamente s-au stabilit 2,6 milioane de euro, iar pentru stratul de bază şi îmbrăcămintea rutieră 1,72 milioane de euro). Calculul acesta este strâmb. Profitând de faptul că jurnaliştii de la Bucureşti nu cunosc zona şi habar nu au că drumul dintre Nădlac şi Arad trece în câmpie, fără să traverseze niciun râu, niciun munte, niciun deal, CNADR le-a servit o gogoaşă colosală, explicând că suplimentarea de cost „este dată de faptul că, în estimările iniţiale, la care s-ar aplica standardele de cost, nu sunt incluse o serie de costuri adiacente: lucrările de poduri, pasaje, viaducte, podeţe, lucrări de consolidare şi stabilizare a terenului, lucrări hidrotehnice, tuneluri, noduri rutiere şi intersecţii denivelate, restabiliri legături rutiere, alte dotări ale drumului (iluminat, panouri antiorbire, parcări, centre de întreţinere etc), lucrări pentru protecţia mediului, monitorizarea şi telefonizarea, costurile cu exproprierile, relocarea sau protejarea utilităţilor existente, cheltuieli pentru proiectare, consultanţă şi asistenţă tehnică, costuri diverse şi neprevăzute.  Numai că de unde tuneluri între Nădlac şi Arad? De unde lucrări hidrotehnice şi intersecţii denivelate?!  Estimările finale de preţ sunt umflate cu nesimţire, invocându-se o serie de condiţii care nu au nimic în comun cu realitatea, sau făcându-se apel la lucrări şi servicii care se ştia dinainte că vor trebui executate: proiectare, asistenţă tehnică, monitorizare, exproprieri, iluminat, panouri, parcări. Sau a avut cineva naivitatea să presupună că ele nu vor exista?  CNADNR aşteaptă oferte pentru construcţia autostrăzii Nădlac-Arad până pe data de 14 februarie 2011, adjudecarea urmând a se face în urma unei licitaţii deschise, iar criteriile de atribuire fiind preţul (30%) şi soluţia tehnică (70%). Timişorenii credeau că fac o afacere, dar nu s-au gândit la hoţi În timp ce la Bucureşti se năşeşte autostrada, la Arad se nasc măgării legate de lucrările mult întârziate. Pe tronsonul Arad-Timişoara al viitoarei autostrăzi există o cursă pentru tragerea pe sfoară a unora şi realizarea unui profit cât mai mare, cu orice preţ, chiar la limita legii.  Concret, ministrul Transporturilor, Anca Boagiu, a primit recent o sesizare referitoare la… furtul de pământ de la autostradă! Furt de pământ? - veţi întreba. Ei, da. Este o afacere de câteva milioane de euro, şi o vom detalia în cele ce urmează.  SC SAGUFISH PROD SRL, cu sediul în Timişoara, Calea Dorobanţilor, nr. 3, bl. D3, sc. B, et.2, ap.1, jud. Timiş, şi SC INVEST SA, cu sediul în Timişoara, Calea Dorobanţilor, nr. 3, bl. D3, sc. B, et. 2, au sesizat ministerului pierderile economice pe care le-au suferit în urma a ceea ce susţin că a fost furt de pământ - un caz interesant şi pe care îl vom detalia în cele ce urmează. Reprezentanţii celor două firme susţin că depăşind pierderile economice majore create în mod direct, Ministerul Transporturilor trebuie să aibă în vedere aspectele legate de necesitatea respectării principiilor: bunei credinţe, legalităţii şi bunului simţ, al ocrotirii interesului public naţional, al ocrotirii mediului şi al proprietăţii publice. SC Sagufish Prod SRL deţine permisul de exploatare nr. 13397/30.06.2010 emis de Autoritatea Naţională a Resurselor Minerale prin care este îndreptăţită să desfăşoare activităţile reglementate de această autoritate, sub controlul acesteia. În temeiul acestui act de reglementare, a cărui emitere presupune autorizarea de către nenumărate organisme ale Statului, Sagufish este îndreptăţită să exploateze resursele minerale dintr-un perimetru prestabilit şi să dispună de acestea, cu obligaţia corelativă a plăţii taxelor şi redevenţelor corespunzătoare. Concretizând aceste drepturi şi obligaţii, Sagufish a încheiat contracte de furnizare de material de umplutură cu diverşi subcontractori, prin care ei s-au obligat ca, în executarea contractelor încheiate cu Asocierea JV FCC Construcction SA – Astaldi S.p.A, să cumpere de la Sagufish o cantitate de peste 1.300.000 metri cubi pământ de umplutură necompactat. SC Invest SA Timişoara a încheiat şi contractul de furnizare nr. JV/02.02.2010 cu Asocierea JV. FCC Construcction SA - Astaldi S.p.A, având ca obiect cantitatea de 250.000 tone pământ de umplutură necompactat. Valoarea tuturor acestor contracte depăşeşte 1.100.000 EUR, incluzând redevenţa generată de volumul materialului de umplutură exploatat. Până la depunerea memoriului la Ministerul Transporturilor, doar un singur contractor a pus în executare contractul, preluând o cantitate de 51.990 metri cubi pământ din volumul total contractat.   Nu au mai preluat pământ  de la groapa autorizată „Sagufish a notificat tuturor acestor societăţi necesitatea executării contractelor încheiate, în sensul preluării pământului contractat, solicitând acestora îndeplinirea obligaţiilor asumate. Ţinând seama că groapa de pământ (groapa de împrumut) aflată în exploatarea Sagufish este singura autorizată în acea limită teritorială, că SC Sagufish Prod SRL este singura societate care deţine permis de exploatare a gropii de pământ, având în vedere faptul că lucrările la realizarea proiectului Autostrada Timişoara- Arad au continuat neîntrerupt, apreciind că 51.990 metri cubi pământ necompactat reprezintă o cantitate insuficientă de material pentru lucrările executate, coroborând aceste informaţii cu faptul că de mai bine de 2 luni de zile din groapa de pământ a subscrisei nu s-a mai recepţionat material şi luând în considerare starea de fapt, s-au conturat premisele utilizării de care societăţile implicate de material preluat din gropi neautorizate. Mai mult, conform informaţiilor pe care le deţinem, Asocierea JV. FCC Construcction SA- Astaldi S.p.A a instigat subcontractorii lor să utilizeze pentru lucrările de construcţie material de umplutură din gropi neautorizate, în scopul diminuării costurilor lucrărilor, generând, însă, neconstituirea redevenţei datorate statului şi pierderi pentru subscrisele societăţi comerciale. Intuind acest fapt, cele două societăţi comerciale din Timişoara au sesizat societatea care asigura serviciile de consultanţă la executarea proiectului, dar şi autoritatea statului chemată să supravegheze modalitatea de exploatare a resurselor minerale – Autoritatea Naţională a Resurselor Minerale” – se arată în memoriul depus de cele două firme la minister.    Flagrant la… furat de pământ Autoritatea Naţională a Resurselor Minerale, Garda Naţională de Mediu, Poliţia Economică şi Garda Financiară au organizat un flagrant la amplasamentele de unde cele trei societăţi procurau prin furt (după cum acuză reprezentanţii Sagufish şi Invest SA), materiale pentru construirea unui drum de interes stategic naţional – Autostrada Timişoara-Arad. La data de 11.10.2010, reprezentanţii ANRM, ai Gărzii Financiare, ai Poliţiei Economice - Serviciul de investigare a fraudelor, ai Gărzii Naţionale de Mediu, „au surprins pe aliniamentul Km 18 şi Km 25 al Autostrăzii Arad-Timişoara, în flagrant, reprezentanţi ai trei societăţi prestatoare de servicii – printre care şi FCC & Astaldi, procurând cu încălcarea flagrantă a legii (furt calificat cu consecinţe deosebit de grave), pământ din gropi neautorizate, fără a deţine permis de exploatare a resurselor minerale” – sesizează firmele timişorene. „Furtul de materiale este confirmat chiar de societăţile implicate care, astfel cum rezultă din buletinele de analiză ataşate, recunosc locul de provenienţă a materialului folosit. În niciunul dintre aceste înscrisuri nu se menţionează că locul de provenienţă a pământului îl reprezintă groapa de împrumut a SC Sagufish Prod SRL, singura din raza teritorială, ci sunt menţionate alte locaţii, neautorizate – km 18 şi km 25.” Deşi contractul încheiat de Ministerul Transporturilor - Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale cu Asocierea JV FCC Construcction SA- Astaldi S.p.A prevede în mod clar modalităţile de punere în practică a proiectului, termenii, condiţiile tehnice, de execuţie şi de garanţie a acestuia, într-o sfidare evidentă a condiţiilor contractuale cele trei societăţi surprinse în flagrant sunt acuzate că au folosit material furat.   Cum este păgubit statul de sute de mii de euro „S-a ajuns astfel în situaţia ca milioane de metri cubi de pământ din proprietatea publică a statului să fie exploataţi prin furt de către diverşi contractori, încălcându-se astfel dispoziţiile legale referitoare la protecţia proprietăţii publice. Printr-o astfel de conduită, Bugetul de Stat a fost serios prejudiciat, întrucât nedeţinând permis de exploatare pentru amplasamentele escavate fără drept, exploatând milioane de metri cubi de pământ, societăţile surprinse în flagrant nu au achitat taxele şi impozitele către stat şi nici redeventă minieră, în valoare de 0,4 EUR/mc” – consideră reprezentanţii celor două companii timişorene. Prejudiciul este imens, nu numai pentru societăţile comerciale care au vrut să respecte legea şi să vândă pământul de umplutură, plătind taxele necesare, dar şi pentru statul român, care pierde aproape jumătate de milion de euro (calcul care are în vedere redevenţa pentru 1,3 milioane metri cub de pământ de umplutură). 

Sursa: Observator.info