Piesa de rezistenţă a mesei româneşti de Crăciun rămâne (tot) PORCUL şi ale sale „prospături” care fac din masa de sărbători un ospăţ gastronomic de neuitat. Dacă la români Ignatul coincide cu tăiatul porcului la CAI Curtici sacrificiul acesta se face zilnic, sporind considerabil de sărbători. De aici, în această perioadă furibundă a cumpărăturilor ce au ca punct de plecare CARNEA pleacă zilnic spre magazinele arădene (dar şi în Timiş) carne proaspătă şi preparate din carne de porc (27 de tone/zi marfă livrată) Din multitudinea de oferte care-ţi iau ochii, în fapt - produse aspectuoase dar chimizate, vopsite, cosmetizate şi... scumpe, consumatorii arădeni au ales ce este mai bun, proaspăt, sănătos şi natural: carnea şi preparatele din carne de la CAI (Combinatul Agroindustrial) Curtici, patron Dimitrie Muscă, un nume şi un brand deja celebru în România, aflat în plină ascensiune/expansiune economică.  O scurtă vizită în acest spaţiu modern, realizat la standard european, ultraperformant în aparatură - reprezintă argumentul de nezdruncinat care conferă certitudinea că alegerea de a cumpăra (nu numai de sărbători) carne şi preparate din carne de la CAI Curtici e opţiunea perfectă.  Iată, deci, cum arată o masă de Crăciun tradiţională oferită de complexul de carne din Curtici, o masă sănătoasă, aspectuoasă şi extrem de gustoasă; începem cu proaspăta de porc - caltaboş, sângerete, cârnaţi proaspeţi, cârnaţi afumaţi şi salam de casă, lebăr, tobă, salam de casă, cârnaţi ţărăneşti, jambon afumat, şuncă afumată – produse preparate cu reţeta tradiţională din această zonă. Urmează gama de specialităţi – cotlet, ceafă, şunculiţă şi muşchiuleţ afumat (tratate termic şi afumate natural) după care urmează bunătăţiule oferite de carcasa d porc., şuncă crudă, carnea de porc pentru carne şi salam, slănină penru afumat, topit, unură şi jumări. Se foloseşte tehnologia tradiţională a locului, carne şi condimente FĂRĂ ADITIVI iar afumarea se face natural, cu rumeguş. Reţeta tradiţională a produselor are la bază carnea proaspătă, organele de porc, afumarea naturală. În plus, produsele sunt învelite numai în membrană naturală (maţ de vită, porc). Carnea tocată se vinde sub formă de batoane pentru chiftele şi sarmale. Masa festivă se continuă cu fripturi gustoase din antricot sau vrăbioară. Capul, urechile şi picioarele de porc sunt numai bune pentru răcituri, caltaboş, sângerete, tobă iar din organe – ficat, inimă se prepară maioş şi lebăr. Poftă bună!                        Reţetă tradiţională pentru cârnaţi de porc proaspeţi Ingrediente: carne de porc de la gât, pulpele din faţă, alte bucăţi, sare, piper, coriandru, enibahar, usturoi, supă de carne, maţe de porc. Se da carnea prin maşină, se pune într-un vas mare sau într-un lighean. Se adaugă sare, piper, coriandru pisat, enibahar şi zeamă strecurată de la un mujdei de usturoi. Se ia puţină supă de carne din zeama în care fierbe capul porcului pentru toba sau se face special în acest scop, puţina supă. Se pisează o căpăţână de usturoi, se pune într-un vas împreună cu supa fierbinte. Această zeamă strecurată se pune puţin câte puţin în carne, apoi se frământă cu mâinile ca un aluat. Se spală bine maţele (naturale) se rad pe dos, se spală din nou bine şi se lasă să stea în apă rece. Se pregăteşte maşina de tocat; se scot cuţitul şi sita, se pune tubul de umplut cârnaţi, se trage maţul, încreţindu-l, adică strângându-l tot pe tub. Cârnaţii se servesc proaspeţi, fripţi în tigaie sau se pun la afumat.

Sursa: Observator.info