Pentru o mai bună informare a ceea ce există în această zonă şi pentru reflectarea opiniei oamenilor, primarul din Sebiş, Gheorghe Feieş, a invitat ieri presa în oraş.  „În două părţi aş grupa problemele noastre: una este a spitalului. Noi nu am fost puşi în situaţia de a fi desfiinţaţi, ca şi Gurahonţ, Sântana şi Chişineu Criş, dar am vrut să cunoaşteţi realitatea sistemului medical din Sebiş. În al doilea rând aş dori să discutăm despre situaţia economică a oraşului. De pildă, încălţămintea de protecţie de la centralele nucleare, inclusiv de la Cernavodă, se realizează la Sebiş, dar avem şi alte coordonate ale unei dezvoltări care ne situează pe primele locuri în judeţul Arad din punct de vedere al produsului pe cap de locuitor” – a punctat primarul Gheorghe Feieş.  Ca venit pe cap de locuitor, Sebiş este pe locul 2 în judeţ după municipiul Arad, spune primarul. Asta se explică prin cei peste 600 de agenţi economici din oraş care au creat peste 4000 de locuri de muncă (şi prin faptul că în industria pielăriei Sebişul este lider de piaţă pe plan naţional).  În ceea ce priveşte reţeaua de apă şi canalizare, în premieră naţională, Sebiş are un procentaj de realizare de 100%, iar în infrastructura de drumuri s-a investit foarte mult. În ultimii ani s-au aşezat peste 12 000 de metri pătraţi de pavaj, în special în zona centrală, iar străzile au fost asfaltate, după canalizare.  În ce priveşte unităţile de învăţământ, liceul de Sebiş are 1400 de elevi, fiind printre cele mai mari din judeţ. Ca un amănunt interesant (şi deloc nesemnificativ) – dacă ar fi să se facă un calcul per capita, ar rezulta că fiecare cetăţean din Sebiş are un loc într-una dintre cele 18 lăcaşe de cult din oraş...   Cele cinci secţii ale spitalului (medicină internă, pediatrie, neurologie, recuperare, pneumoftiziologie şi... o morgă), funcţionează la capacitate maximă, una dintre explicaţii fiind că spitalul „rival”, de la Gurahonţ, nu funcţionează de o bună bucată de vreme. La nivelul oraşului s-a înfiinţat un comitet de iniţiativă („Totul pentru sănătate, totul pentru spital”), compus din conducerea locală, primar, viceprimar, consilieri locali, prin intermediul căreia peste 270 de agenţi economici au fost contactaţi pentru donaţii, iar fondurile constituite din aceste donaţii precum şi banii alocaţi din bugetul local vor fi destinaţi modernizării activităţilor sanitare din cadrul spitalului. Spitalul din Sebiş este format de fapt din două spitale: cel din Sebiş şi cel din Prăjeşti. „Suntem cel mai mare spital ca număr de paturi de pe Valea Crişului Alb, cu 86 de paturi. El este util şi necesar pentru populaţia din zonă, care însumează, preluând şi Gurahonţul, în jur de 70 000 de locuitori. Am luat legătura cu instituţii din străinătate, cum ar fi Mutuelle Partage Franţa-România, al cărui preşedinte de onoare am fost până în anul 2000. Este o societate de ajutorare a sistemului sanitar din România, care însumează aprox. 400 de societăţi de caritate din Franţa. Urmează ca în această lună să mă deplasez în Franţa împreună cu directorul spitatului, pentru a stabili mai exact de ce avem nevoie pentru a fi sprijiniţi şi material şi logistic” - ne-a declarat Gheorghe Feieş. Peste 2150 de pacienţi au fost trataţi anul trecut la Sebiş. Pentru comparaţie, populaţia oraşului este de 6300 de locuitori. Dintre aceste cazuri un număr de 448 au fost internări de zi. Cele mai solicitate compartimente au fost medicina internă, pediatria şi compartimentul de recuperare. Principala cauză de mortalitate în zona Sebiş este patologia cardio-vasculară.  Există raporturi bune între spital, administraţia locală, Direcţia Sanitară, Casa de Ajutor de Sănătate şi Consiliul Judeţean, dar primarul crede că în perspectivă este necesară o mai bună popularizare a ideilor, intenţiilor şi necesităţilor spitalului, vis-a-vis de forurile abilitate să decidă soarta acestei instituţii, să decidă măsura în care poate fi şi ajutată şi sprijinită. Mai ales că spitalul nu este o ambiţie a unei persoane, nu este o ambiţie a unui oraş, ci este o necesitate a unei zone din judeţul Arad, cea mai îndepărtată zonă de reşedinţa de judeţ, şi că această instituţie de sănătate trebuie să existe şi să se dezvolte.  Primarul a subliniat încă o dată că spitalul nu este în pericol să fie desfiinţat, dar încearcă să atragă atenţia asupra faptului că la Sebiş există 20 de familii de medici stabilite în oraş şi 11 stagiari (spitalul având în total 83 de angajaţi); în plus, spitalul din Sebiş nu are datorii, ci a încheiat anul cu un excedent de 359 020 lei. El a mărturisit că a existat o idee a transferării unor medici la spitalul din Ineu, concomitent cu o parte a activităţii, dar aceste iniţiative au fost generate mai degrabă de necunoaşterea realităţii zonale şi a nevoilor comunităţii. Mai mult, recent a fost găsit un medic radiolog dispus să vină în zonă, dar este nevoie de autorizaţii speciale pentru ca în câteva luni să se pornească şi o secţie de radiologie.  „Noi înţelegem reformele care trebuie făcute, restructurările care trebuie să ţină cont de necesităţile comunităţii, cu sume mai mici de bani să realizezi performanţe profesionale mai bune şi servicii care să corespundă cerinţelor. Rolul şi scopul nostru ca şi factor de răspundere, începând cu primarul şi cu consilierii locali, este să luptăm pentru comunitatea noastră” – a declarat Gheorghe Feieş. O parte din aparatele spitalului a fost procurată printr-un program al Băncii Mondiale. Sunt puţine, dar suficiente, spune managerul spitatului. Ultima achiziţie a fost din Olanda, un ecograf, cu câteva luni în urmă. Spitalul derulează un proiect european, în colaborare cu primăria, în ce priveşte ambulatoarele. Valoarea este de 380 000 de euro, iar spitalului i s-a comunicat că proiectul este eligibil, în cursul anului ar putea începe investiţia. Uniunea Europeană va finanţa ambulatoriile corespunzătoare specializărilor din spital, inclusiv în ceea ce priveşte dotarea cu aparatură.   În perspectiva următorilor 5-10 ani, primarul Feieş susţine că vede spitalul din Sebiş la parametri europeni, dezvoltat şi modernizat, cu un număr mai mare de paturi şi mai multe compartimente. Sebişul poate reprezenta o excepţie faţă de tabloul medical general – când într-o perioadă de austeritate toţi se gândesc la remodelarea activităţii şi la restrângeri, iată că aici se pune problema dezvoltării şi a creşterii, pe un fundament bun, acela că în ultimii trei ani spitalul orăşenesc nu a înregistrat pierderi financiare.   Cristian Sârb, managerul spitalului Sebiş: „Noi nu facem minuni, medical, dar încercăm să realizăm un act medical de calitate cu bani puţini. Dacă de exemplu luăm medicina internă, sunt foarte mulţi bătrâni cardiaci, bolnavi, din zonă – ei îşi pot trata şi aici anumite afecţiuni, nu trebuie să se deplaseze la Arad. În ce priveşte pediatria, în această perioadă predomină patologia respiratorie – şi noi ştim trata o bronşită, o viroză, o pneumonie. De multe la Arad bolnavii sunt întrebaţi de ce nu au fost trataţi în localităţile de unde vin. Noi, prin serviciul de ambulanţă, tratăm şi zona Gurahonţului; ce nu putem trata, stabilizăm şi trimitem mai departe. Neurologia de la Sebiş, de pildă, este singura din judeţ în afară de secţia din municipiu. Am avut 213 cazuri tratate anul trecut! La noi în spital nu se cumpără medicamente de afară, deşi ştiţi bine cum stau treburile în alte spitale.”   Gheorghe Feieş, primarul oraşului Sebiş: „Vrem să etajăm spitalul, să câştigăm spaţiu, să îl dotăm cu lifturi interioare. Am început reparaţii capitale la spaţiile sanitare, mai ales că noi în oraş cam terminăm cu investiţiile mari. Urmează ca întreaga noastră atenţie şi o bună parte din fondurile existente în bugetul local să fie îndreptate către spital, profitând şi de faptul că de câteva luni unitatea medicală a trecut la consiliul local. Este vorba despre un proiect în cadrul căruia ţintim să investim, în trei ani de zile, peste 100 de miliarde de lei vechi în spital. Nu este un proiect fantezist, cine este curios poate vedea că am construit un palat administrativ nou şi o casă de cultură, care acum este în roşu. Sigur că contăm pe sprijin de la Consiliul Judeţean, mai substanţial decât cel de anul trecut. Pentru a finaliza Casa de Cultură mai avem nevoie de 20-25 de miliarde de lei”.     „Avem oameni internaţi care au pensie de 250 de lei. Cum pot ei merge la spital la Arad?!”  – Cristian Sârb   „Peste 2150 de pacienţi au fost trataţi anul trecut la Sebiş”  – Gheorghe Feieş

Sursa: Observator.info