Intr-un sat din Arad, un scaun din biserica a fost licitat cu 6600 de  lei. Nu s-ar fi ajuns la aceasta suma, daca nu ar fi fost pusa in joc  ambitia a doua familii. Pretul a urcat ametitor, apropiat de cel al unei  case modeste din sat.

Dar cand in joc sunt mandria si ambitia, nimic nu  mai conteaza. Nu e poleit cu aur. E un scaun de lemn din strana, ramas  liber dupa ce proprietarul sau a trecut in nefiinta. In satul Cintei de 4  ani de zile nu s-a mai organizat licitatie pentru scaunele din  biserica, asa ca vestea ca unul a ramas liber, i-a insufletit pe oameni  și au licitat din 500 in 500 lei, apoi din 2000 in 2000 si s-a retras.
De la 6000 de lei, pretul scaunului a devenit un vis de neimplinit  pentru mai toti credinciosi. Cinteiul nu e un sat bogat, asa ca nu  oricine isi poate permite sa ramana in joc. Doar doua familii si-au  permis sa urce pretul la fabuloasa suma.

Localnica, noul proprietar, a declarat „am licitat ..pretul e  mare dar pruncul lucreaza in Spania, ca nu ne-am fi putut permite..am  pensie de 480 lei, de zece ori si un pic mai mica decat pretul  scaunului..dar ne mandrim...”
 Celălalt competitor ,un cioban avut din sat, a renuntat cand  pretul a ajuns la 6500 lei. Sotia ciobanului s-a confesat: „ne-am  retras, prea mare pret, cat o turma...asa ceva nu s-a auzit, sa coste  6600 un scaun...”

Localnicii sunt si ei uimiti pana unde poate sa mearga ambitia de a  avea un scaun in strana, însă preotul Nicu Preda e de părere că „Banii  adunați în urma licitației intră în conturile bisericii, acoperișul  lăcașului trebuie reparat, așa că banii pică cum nu se poate mai bine!”

Sursa: Observator.info