Statul maghiar desfăşoară o politică de protejare a suprafeţelor împădurite de pe teritoriul său, acordând subvenţii anuale proprietarilor care nu îşi defrişează suprafeţele deţinute. Drept urmare, unii cetăţeni maghiari care activează în domeniul forestier s-au „reorientat” către pădurile din România. Din informaţiile noastre, zilnic, din fiecare parchet forestier din judeţul Arad pleacă spre Ungaria cel puţin un camion încărcat cu lemne de foc. Drept urmare, preţul lemnului în vestul ţării a crescut simţitor, cei mai afectaţi fiind românii care se văd nevoiţi să plătească mult mai mult pentru a se încălzi în această iarnă.   În România, subvenţii doar pe hârtie   În mod normal nu ar trebui să constituie un subiect de indignare faptul că cetăţeni maghiar vin şi cumpără lemne din România, însă piaţa liberă este distorsionată de modul cum acţionează cele două state. Astfel, dacă în Ungaria se acordă efectiv respectiva subvenţie pentru hectarul de pădure, în România ajutorul există doar pe hârtie.  "Deşi la data de 27 martie 2008 a fost adoptat Codul Silvic, prin care persoanele fizice care deţineau păduri urmau să primească subvenţii din partea statului, aceste subvenţii nu au fost distribuite nici până la această oră. Din această cauză, peste 500.000 de hectare de pădure din ţara noastră sunt în pericol de dispariţie, în absenţa unui regim corespunzător de pază şi protecţie. Noi solicităm ca autorităţile statului, respectiv Ministerul Agriculturii şi Ministerul Mediului, să ia măsurile necesare pentru acordarea acestor subvenţii", a declarat Marian Stoicescu, preşedintele Federaţiei pentru Apărarea Pădurilor (FAP) din România. Codul Silvic îi obligă pe proprietarii de pădure să asigure paza acesteia, însă costurile sunt greu de suportat în condiţiile unei exploatări moderate a materialului lemnos. Din cauza faptului că statul nu îi încurajează pe proprietarii români de pădure să o conserve, aceştia devin bucuroşi atunci când le vin clienţi din Ungaria. 
Ungurii plătesc cât li se cere   Creşterea cererii a ridicat substanţial preţul metrului cub de material lemnos în parchetele din vestul ţării. Sursele noastre spun că maghiarii care vin să cumpere lemn din România dau, în general, „cât li se cere”. Astfel, metrul cub a crescut în ultimele luni chiar şi cu 50 de lei, preţ umflat pe care trebuie să îl suporte şi românul de rând. În ultimele zile, preţul lemnului a înregistrat din nou un puseu de creştere, din aceleaşi cauze. În plus, există reale semne de întrebare cu privire la legalitatea tranzacţiilor care implică transportul lemnului din pădure. Aceleaşi surse reclamă lipsa unor controale din partea Autorităţii Rutiere Române asupra camioanelor cu lemne ce merg în direcţia Ungaria, pentru a verifica dacă şoferii au acte sau maşinile nu sunt supraîncărcate. Există suspiciuni şi cu privire la modul cum camioanele încărcate cu lemne trec nestingherite graniţa. Dacă într-adevăr activitatea de achiziţie şi transport a lemnului în Ungaria se face fără a respecta legea, statul român este în situaţia de a pierde sute de mii de lei. O situaţie asemănătoare s-ar fi consumat şi anul trecut, însă după intervenţia mai hotărâtă a autorităţilor, lucrurile ar fi revenit la normal. România: sub media de pădure pe locuitor    În timp ce vânzarea de material lemnos devine o afacere din ce în ce mai profitabilă, mii de hectare de pădure cad pradă anual fierăstrăului. Autorităţile sunt la curent cu faptul că există multe tăieri ilegale, însă măsurile luate până acum au fost insuficiente. "Din cauza lipsei unor măsuri eficiente de protecţie a suprafeţelor silvice, în ultimii ani în România au dispărut peste 300.000 de hectare de pădure. Singura soluţie pentru a împiedica distrugerea în continuare a pădurilor o constituie introducerea unor proceduri de monitorizare continuă a zonelor verzi, precum şi de sancţionare a factorilor responsabili de paza pădurilor", a mai spus preşedintele FAP, citat de către cei de la Agroinfo. Pe toate văile din ţara noastră sunt detectabile urme ale exploatării forestiere. Nevoia românilor de a se încălzi se împleteşte cu dorinţa de profit sigur al proprietarilor şi exploatatorilor, iar pădurea lasă tot mai mult locul luminişurilor sterpe. Suprafaţa forestieră ocupă 31% din întreaga suprafaţă continentală a pământului, adică peste 4 miliarde hectare, ceea ce înseamnă că fiecărui locuitor al planetei îi revin 0,6 hectare de pădure. În România, suprafaţa forestieră este de 6,35 milioane hectare, ceea ce înseamnă 27% din suprafaţa ţării, fiecărui locuitor revenindu-i numai 0,29 hectare de pădure. Afacerile cu lemnul de pădure sunt la modă şi printre mai marii politicii româneşti, fiind de notorietate câteva cazuri din partide aflate de mulţi ani la putere. Deocamdată, lupta autorităţilor şi asociaţiilor de mediu nu este eficace în a controla fenomenul defrişărilor. În Romania, ritmul împăduririlor se menţine mult sub cel a dispariţiei hectarelor de fond forestier. 

Sursa: Observator.info