Dacă la prima ediţie măcelarii au dârdâit de frig, ieri s-au trezit cu zăpadă proaspătă, groasă de câţiva centimetri, pe platoul pieţei din Pecica.

După cuvântul de deschidere al primarului şi al viceprimarului, prezentatorul Zoltan Lovas le-a dat cuvântul preoţilor pentru a binecuvânta cei zece porci care au fost sacrificaţi apoi prin asomare.

Câteva minute mai târziu zăpada s-a topit de pe pavaj de la căldura pârjolitoarelor, iar în aer se simţea de la distanţă mirosul. Participanţii au uitat de frig, în timp ce spectatorii se încălzeau cu ceaiul sau vinul fiert, pregătit de organizatori.

Cele zece echipe de măcaleri au reprezentat cinci localităţi: Battonya (prin Pompierii Voluntari), Csanádpalota şi Domaszék din Ungaria , Pecica – prin şase echipe: IF Gladiş, Irházi-Lelik-Mester Trio, Începătorii, Gumimacik, Pompierii şi Snaps şi Turnu, prin reprezentanţii Asociaţiei Pro Pir Kult.

Fiecare a avut la dispoziţie câteva mese la adăpostul cortului cumpărat acum câţiva ani din fonduri EU, pe care le-a încercat să le exploateze şi decoreze cât mai bine posibil.

Atmosfera semăna cu tăiatul porcului în gospodărie, unde toată lumea este ca o mare familie, se cunoaşte, mănâncă, bea şi se simte banii, doamnele din echipa torneană dansând printre mese şi în faţa scenei.

Vizitatorii, mai ales rude sau cunoscuţi ai participanţilor, au început să vină în număr mai mare la prânz, când cârnaţii şi caltaboşii erau deja în maţ, iar cătlanele fierbeau.

La întrebările ziariştilor, prezenţi în număr mare la eveniment, maghiarii spuneau că reţeta constă în carnea porcului crescut natural, la ţară şi în ingredientele de calitate, dintre care nu putea lipsi boiaua de culoare vie.

Măcelarii pecicani erau convinşi, în schimb, că fiecare are câte un mic secret, o reţetă care îi face preparatele unicat.

După ora 14, juriul format din cinci membri – experţi într-ale tăiatului porcului şi reprezentanţi ai presei – a vizitat, pe rând, mesele celor zece echipe şi au cântărit în funcţie de aspect şi, bineînţeles, gust. Decizia a fost luată în unanimitate: toţi merită locul I pentru faptul că au acceptat ia parte la păstrarea tradiţiilor locale şi au prezentat câte ceva din experienţa lor, sau au ales să înveţe de la cei pricepuţi în domeniu.

După ora 16 cortul s-a închis şi, odată cu amurgul, s-a lăsat şi liniştea peste piaţa presărată cu urme de sânge, paie şi zăpadă topită. Distracţia a continuat, însă, în cantina Şcolii Generale nr. 2, unde organizatorii şi participanţii au savurat mâncărurile pregătite în acorduri de muzică de petrecere, mulţumită Romaband.

Sursa: Observator.info