Iniţiativa electorală „3 pentru Arad”, prin care primarul anunţa că mizează pe societatea civilă şi proiectele acesteia pentru dezvoltarea Aradului, este doar praf fin în ochii arădenilor. În realitate se cunosc deja de câteva săptămâni numele câştigătorilor: Glad Varga, Cătălin Lazură şi Paul Hac. Sunt persoane active, dinamice, dar care au fost şi până acum sub tutela PDL şi conectate la fondurile şi onorurile cu care PDL răsplăteşte loialitatea colaboratorilor săi. Aşadar nu este vorba despre o competiţie reală, acesta fiind motivul pentru care foarte mulţi dintre actorii societăţii civile locale s-au abţinut de la concursul de proiecte, deşi au proiecte solide de dezvoltare locală, proiecte ignorate cu consecvenţă de autorităţile locale în frunte cu Gheorghe Falcă, în ultimii ani.

Nu cred în deschiderea primarului Aradului faţă de propunerile societăţii civile. Există, desigur, o societate civilă pe care dânsul o agreează şi o finanţează, formată din militanţi ori simpatizanţi PDL (vezi cine s-a înscris la „3 pentru Arad”). Dar societatea civilă critică o dezavuează, mai mult, o dispreţuieşte profund, o caricaturizează. Credeţi că în ultimii ani nu au fost proiecte realizate de asociaţii civice arădene care să vizeze dezvoltarea comunităţii sau viaţa mai bună în Arad? Au aşteptat toţi invitaţia lui Gheorghe Falcă să se trezează? Au fost foarte multe, dar primarul le-a ignorat iar pe susţinătorii lor i-a sfidat, i-a blamat, i-a catalogat ca duşmani ai dezvoltării Aradului. Iată câteva exemple de proiecte susţinute de societatea civilă şi ignorate de Gheorghe Falcă:

-scăderea preţului gigacaloriei

-realizarea pistelor pentru biciclete

-crearea parcurilor în cartiere

-reducerea taxelor locale

-anveloparea blocurilor de locuinţe

-scăderea preţului biletelor de intrare la ştrand

-crearea unui muzeu al fotbalului arădean

Sunt numai câteva idei, în pripă, dintre cele susţinute de societatea civilă locală neafiliată politic, independentă de PDL, deci neagreată. În opt ani de zile primăria Arad nu a fost un partener de dialog al tuturor acelor asociaţii care au avut iniţiative şi proiecte pentru Arad, susţinându-i doar pe cei filo-Falcă.

Trebuie făcută încă o precizare importantă: teoretic nimeni nu este împiedicat să depună proiect pentru a fi selectat pe lista consilierilor locali PDL. Dar ar fi o glumă proastă să vii, după opt ani de dialog al surzilor, cu acele proiecte la care Gheorghe Falcă nu a răspuns, cu obstinaţie, până acum. E evident că primarul a căutat să câştige electoral din acest demers al său (şi a avut o idee foarte bună), şi este la fel de evident că va miza pe cei cu care lucrează deja de o vreme, pe care îi finanţează.

De aceea, acum, „3 pentru Arad”, este lipsit de credibilitate. În selecţia proiectelor nu va conta impactul lor asupra comunităţii, ci voinţa lui Gheorghe Falcă. Criteriul iniţial de selecţie al celor trei reprezentanţi ai societăţii civile care vor fi puşi pe lista PDL la alegerile pentru Consiliul Local a fost modificat, astfel ca nu numărul de voturi pe care îl adună de la arădeni să fie determinant în nominalizarea lor, ci voinţa politică. În fond, este normal să fie aşa, de vreme ce Gheorghe Falcă doreşte oameni loiali în Consiliul Local, tineri pedelişti de nădejde. Numai că asta înseamnă că, în această formă, „3 pentru Arad” este o mascaradă.

În ce mă priveşte, nu cred în societatea civilă pozitivă şi în cea negativă. Este bine că sunt oameni implicaţi, dispuşi să muncească, indiferent de simpatiile lor politice. De cele mai multe ori nu societatea civilă este negativă, ci felul în care autorităţile se raportează la ea. Dezavuez tendinţa administraţiei locale de a acredita ideea că unii sunt buni, alţii sunt răi, mai ales atunci când „bunătatea” este alimentată cu bani publici şi echivalată cu obedienţa absolută, iar „răutatea” înseamnă critică şi dorinţă de dezbatere. Aradul are nevoie la fel de mult de Glad Varga, Cătălin Lazurcă, Adrian Manta, Daniel Niţă, Iulian Stana, Ştegan Ziegler Groza, Antonio Martin, Puiu Tarce, Paul Hac, Sebastian Popescu, Anamaria Nyeki, Daniel Mitre, ca de Sebastian Bulumac, Dan Artimon, Dan Cotuna, Claudiu şi Adela Cristea, Cosmin Galu, Silve Hoszu, Virgil Florea, Vasile Arion, Dorina Lupşe, ca de orice alt arădean implicat, interesat de viaţa sa şi a celorlalţi. Măcar de-ar fi mai mulţi! Oamenii aceştia, dacă nu sunt promovaţi în Consiliul Local, ar trebui consultaţi la deciziile importante, ascultaţi la dezbaterile publice nu de funcţionari oarecare din primărie ci de primarul însuşi. Părerea lor de arădeni devotaţi ar trebui să conteze!

„3 pentru Arad” este o poveste cu final cunoscut. Nu valorează nimic. E nevoie de o schimbare de atitudine din partea administraţiei. Restul sunt machiaverlâcuri politice...

Sursa: Observator.info