Aradul, oraş condus de democrat-liberalul Gheorghe Falcă, judecat pentru corupţie, alocă mulţi bani investiţiilor, dar cu toate acestea locuitorii spun că "asfaltul sare cam repede" şi că şi-ar dori un primar cum nu au mai avut, care "să mai lase comisioanele" şi să lucreze în interesul public.


Democrat-liberalul Gheorghe Falcă, judecat pentru corupţie şi aflat în conflict cu socrul său, care este liderul PDLArad, îşi doreşte al treilea mandat la Primăria Arad, municipalitate al cărei buget pe 2012 merge, în cea mai mare parte, spre investiţii.


Municipiul Arad are o suprafaţă de 4.618 hectare şi o populaţie de 147.992 de locuitori. Datele ultimului recensământ arată că Aradul a pierdut aproximativ 25.000 de locuitori faţă de anul 2002, când erau înregistraţi 172.827 de locuitori. În 1992, reşedinţa de judeţ număra 190.114 de locuitori.


Bugetul general de venituri şi cheltuieli al municipiului Arad pentru anul 2012 este de 549.182.000 de lei, mai mic cu 30 de milioane de lei faţă de 2011. Aproximativ 52 la sută din buget a fost alocat investiţiilor, fiind cel mai mare procent pentru acest capitol după 1989.


În anul 2004, ponderea investiţiilor în buget a fost de 13,5 la sută, în 2005 a crescut la 17,2 la sută, iar în 2006 a ajuns la 35,7 la sută. În anul 2007, investiţiile au reprezentat 38 la sută din totalul bugetului, în anul 2008 acestea s-au ridicat la 42,5 la sută, iar în anul 2009 au fost de 43 la sută. În anul 2010, nivelul investiţiilor cuprinse în bugetul local a fost de 39 la sută, iar în 2011 acestea au fost de 46 la sută.


Banii alocaţi investiţiilor în acest an sunt cheltuiţi în special pe extinderea şi modernizarea reţelelor de canalizare, lucrări de infrastructură la drumuri şi poduri şi pentru modernizarea spaţiilor verzi.


Peste 20 de milioane de lei au fost alocaţi şi pentru plata ratelor la creditele obţinute de la BERD, BIRD şi DEXIA. De altfel, la capitolul cheltuieli publice, Primăria a alocat 1,95 la sută din totalul cheltuielilor pentru plata dobânzilor la împrumuturile contractate până în prezent.


- Gheorghe Falcă, primar cu două mandate şi cu un proces pentru corupţie


Primarul Aradului este democrat-liberalul Gheorghe Falcă, aflat la al doilea mandat şi candidat pentru un al treilea. Falcă este finul de căsătorie al preşedintelui Traian Băsescu. El este căsătorit cu Ela, fiica lui Gheorghe Seculici, preşedintele PDL Arad şi fost vicepremier.


În 2008, Gheorghe Falcă a obţinut din primul tur al doilea mandat, el primind 40.417 voturi de la arădeni, din cele 60.620 valabil exprimate. La alegerile din anul 2004, Falcă trebuise să intre în turul al doilea, deoarece candidatul PSD de atunci, Dorel Popa, îl devansase cu opt procente, obţinând 28,8 la sută din voturi, în timp de Falcă avea 20,5 la sută. În urma celui de-al doilea tur, Falcă a obţinut 56,07 la sută din voturi, în timp ce Dorel Popa a primit 43,93 la sută.


Edilul-şef al Aradului este judecat de cinci ani pentru fapte de corupţie, într-un dosar în care procurorii DNA îl acuză că a vândut un teren al municipalităţii la un preţ sub cel al pieţei, obţinând un schimb avantajos de locuinţă. Falcă şi-a schimbat apartamentul de bloc cu o casă, aflată pe strada Ion Luca Caragiale.


Anchetatorii au stabilit că, în cursul lunii martie 2005, Falcă a primit de la Francisc Demeter şi de la Radu Vasil un imobil mai valoros cu 111.550 de euro decât apartamentul dat la schimb. Această tranzacţie s-ar fi efectuat pentru ca, în schimb, primarul Falcă să-i favorizeze pe cei doi presupuşi mituitori în obţinerea, la un preţ subevaluat, a unui teren situat în centrul oraşului, pe care a funcţionat fosta fabrică de zahăr. Procesul a fost strămutat de la Aradla Tribunalul Alba în urmă cu un an. Amânarea unei sentinţe în acest dosar nemulţumeşte opoziţia din Arad, ai cărei lideri au afirmat adesea că procesul este tergiversat până la prescrierea faptei.


- Acuzaţiile PSD


În urmă cu un an, PSD Arad acuza că un fin al primarului Aradului a încasat, timp de doi ani, trei milioane de lei din contracte cu statul şi că s-a creat "un sistem prin care banii publici ajung aparent legal în buzunarul clientelei PDL".


Preşedintele PSD Arad, Dorel Căprar, declara că "un abonat la contractele cu Consiliul Judeţean este firma Palcu Impex SRL, al cărei administrator este Ovidiu Palcu, finul primarului Falcă", şi el membru PDL.


Contractele se refereau la deszăpezirea şi efectuarea unor lucrări de estetică a drumurilor din judeţ.


Falcă a reacţionat în urma acuzaţiilor, precizând că nu este naşul patronului indicat de PSD, ci doar a participat la nunta acestuia. Primarul a spus că multe dintre lucrările pe care le are firma Palcu Impex sunt câştigate anterior datei căsătoriei patronului, "confirmând că relaţiile de lucru între această firmă şi Consiliul Judeţean sunt de lungă durată".


- Proteste blocate


În ultimii ani, mai multe asociaţii civice şi sindicate din Arad l-au acuzat pe Falcă de faptul că încearcă să împiedice desfăşurarea protestelor în oraş, folosindu-se de o dispoziţie semnată tot de el în 2008.


Dispoziţia 2475/12 mai 2008 a primarului Gheorghe Falcă interzice organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice, de orice fel, pe o rază de 200 de metri faţă de unităţile de învăţământ, indiferent de categoria lor, şi faţă de Palatul Cultural.


În apropiere de Piaţa Revoluţiei - unde se află Primăria şi Prefectura şi unde este locul tradiţional al desfăşurării protestelor, inclusiv al celor din 1989 - există o universitate, astfel că edilul nu a mai autorizat acţiuni de acest fel timp de trei ani. Primăria a autorizat manifestări în alte locuri, departe de centrul oraşului, printre care stadioane sau parcuri, dar care au fost respinse de protestatari pe motiv că nu sunt vizibile şi astfel publicul nu poate afla despre revendicările lor. De la apariţia dispoziţiei, sindicatele şi mai multe organizaţii civice locale au protestat public faţă de interzicerea manifestărilor în centrul oraşului. Odată cu declanşarea protestelor la nivel naţional din luna ianuarie 2012, Primăria Arad a reluat autorizarea unor mitinguri în Piaţa Revoluţiei.


- Cearta cu socrul şi demisia de la şefia PDL Arad


În 30 decembrie 2011, Falcă şi-a prezentat demisia din funcţia de prim-vicepreşedinte PDL Arad, motivul fiind legat de desemnarea candidatului PDL pentru preşedinţia Consiliului Judeţean (CJ). Primarul se declarase nemulţumit că PDL Arad nu luase o decizie privind desemnarea candidatului, însă surse din partid declarau la vremea respectivă că Falcă era nemulţumit că socrul său, Gheorghe Seculici (preşedintele PDL Arad), şi-a exprimat intenţia de a candida, el fiind consilier judeţean. Ulterior, Falcă a declarat public că îl susţine pe actualul preşedinte al CJ, Nicolae Ioţcu, pentru că acesta s-ar plasa mai bine în sondaje faţă de Seculici.


În urma disputelor din filiala judeţeană pe această temă, în presa locală au apărut informaţii privind existenţa unor tensiuni tot mai mari între ginere şi socru, care au culminat cu speculaţia că Seculici a "instrumentat" verificări recente ale procurorilor DNA la Primăria Arad, pentru a ridica contractele încheiate cu firma Confort SA, a omului de afaceri timişorean Georgică Cornu.


Aceste informaţii l-au determinat pe Seculici să reacţioneze public, afirmând că "în cadrul PDL Arad nu există relaţii de duşmănie".


"Într-adevăr, mi-am manifestat intenţia de a candida la preşedinţia Consiliului Judeţean Arad, iar în jurul acestui anunţ s-a creat o dezbatere în partid. Dar este o dezbatere, nu un război. Nu îl consider duşman pe primarulAradului, Gheorghe Falcă, sau pe oricine altcineva din organizaţia noastră, doar pentru că în unele situaţii avem opinii diferite", a afirmat Seculici, care a adăugat că nu are legătură cu verificările DNA la Primăria Arad.


"Nu am relaţii la DNA şi nu cunosc persoane care să aibă intenţia sau capacitatea să manipuleze DNA. Mai mult, cred că cei care susţin că pot influenţa procurorii anticorupţie încearcă să epateze, fac afirmaţii fără acoperire în realitate", declara Seculici.


- Averea lui Falcă


La începutul primului mandat de primar, respectiv în 2004, Falcă nota în declaraţia sa de avere că deţine un apartament de bloc dobândit în 2002, cu suprafaţa de 100 de metri pătraţi, dar şi o casă cu suprafaţa de 270 de metri pătraţi. Primul imobil era evaluat la 599.052.960 lei vechi, iar al doilea la 727.850.200 lei vechi.


Patru ani mai târziu, la începutul celui de-al doilea mandat, Falcă menţiona în declaraţia de avere o altă casă, pe strada Ion Luca Caragiale, dobândită în 2005 prin schimb cu apartamentul deţinut anterior, cu suprafaţa de 169 de metri pătraţi. Valoarea casei, care este obiectul procesului de corupţie al edilului, era declarată la 375.128 lei.


Pe numele soţiei figura în declaraţia de avere a primarului un apartament pe Bulevardul Revoluţiei, cu suprafaţă de 206 metri pătraţi şi în valoare de 181.255 lei.


Falcă mai declara, în 2008, bijuterii în valoare de 20.000 de euro, părţi sociale la Pro Arhitectura SRL şi la Guinot Center SRL, dar şi un credit bancar în valoare de 20.000 de euro.


În cea mai recentă declaraţie de avere, din iunie 2011, Falcă menţionează aceleaşi proprietăţi şi datorii. Nu menţionează o casă construită recent pe malul Mureşului, în municipiul Arad.


- Contracandidaţii


Până în prezent, Falcă are patru contracandidaţi pentru viitorul mandat de primar, respectiv Lia Ardelean (USL), Claudiu Cristea (independent), Levente Bognar (UDMR) şi Gavril Popescu.


Lia Ardelean (53 ani) este de profesie inginer chimist şi a fost preşedinte al filialei judeţene a PC (PUR). A fost şi deputat de Arad în legislatura 2004-2008. Lia Ardelean a mai fost preşedinte al Organizaţiei de Femei din Partidului Conservator, dar a demisionat din PC în august 2011.


"Pentru moment, vreau să renunţ la politică, dar nu exclud ca pe viitor să mă implic din nou în activităţi politice", declarase, la vremea respectivă, Lia Ardelean, care era şi membru al Biroului Executiv Central, al Biroului Politic şi al Consiliului Naţional al PC.


Lia Ardelean afirma că îşi va continua activitatea în mediul privat, având diverse afaceri în Arad şi în alte judeţe, însă a revenit în PC la începutul acestui an.


Claudiu Cristea (45 de ani) este fost preşedinte al PNŢCD Arad şi fost consilier local de Arad, care a demisionat din funcţie la sfârşitul lunii martie, nemulţumit că un proiect al său nu a trecut de votul aleşilor. Cristea propunea subvenţionarea preţului energiei termice furnizată populaţiei. Dacă ar fi fost aprobat, preţul plătit de arădeni pentru căldură şi apă caldă ar fi scăzut de la 307 lei la 277 de lei gigacaloria, diferenţa fiind acoperită cu bani de la bugetul local. La câteva zile după demisie, Cristea şi-a anunţat candidatura la Primăria Arad, declarându-se reprezentant al societăţii civile, el fiind preşedinte al asociaţiei "Mişcarea arădeană".


Levente Bognar (56 de ani) este de profesie inginer chimist şi este viceprimar al municipiului Arad din 2000. Înainte de acest an a mai fost consilier judeţean şi subprefect.


Gavril Popescu (59 de ani) este inginer mecanic, dar a avut aproape zece ani funcţii în administraţie, fiind de-a lungul timpului consilier local, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean şi prefect.


- Ce spun arădenii


Vladimir Cojocaru, pensionar din cartierul Confecţii al Aradului, se declară mulţumit că actuala administraţie a asfaltat străzile din cartier şi a modernizat multe artere din oraş, însă spune că lucrările sunt de calitate slabă.


"Falcă a făcut drumuri, dar sare asfaltul prea repede. A făcut multe lucrări, dar de calitate proastă. De la viitorul primar aştept să aibă simţul răspunderii când e vorba de banii publici", a spus pensionarul.


Adrian Nechifor, taximetrist, spune că viitorul primar trebuie să fie sincer încă din campania electorală: "Oricum o ducem greu, ştim că nu sunt bani, deci e o jignire să ne mai mintă că vor face şi vor drege. Eu vreau să aleg un om care nu-mi vinde baliverne".


"Să fie cinstit, muncitor şi să coboare în stradă la oameni, nu să ne privească de la fereastra biroului. Să nu atenteze la banii negri, să mai lase comisioanele şi să lucreze doar în interesul arădenilor. Aşa un primar vrem, că nu am avut niciodată", spune Aurelia Stancu, comerciant.


"Aş vrea un primar capabil să aducă investiţii mai multe şi să dea locuri de muncă tinerilor, să înţeleagă că ei sunt viitorul. Potenţial economic există în acest oraş, dar trebuie mai multă implicare", afirmă, la rândul său, Mircea Nemeth, inginer în construcţii.

Sursa: Observator.info