Din 22 de copii pe care îi alegeam la fiecare început de sezon, ne propuneam ca măcar 18 să fie luaţi «pe bune», iar ceilalţi 4 să aibă taţi ce lucrează pe la «măcelarie». Ca să ne iasă şi nouă de o «friptură» ceva. Însă, mai mereu se întâmpla taman invers, luăm 4 pe valoare şi restul pe pile".

Afirmaţia îi aparţine conducătorului unui club de fotbal. Şocant este însă faptul că acest club se situa printre pepinierele fruntaşe, chiar şi cu aceste "metode" de selecţie. În asemenea condiţii parcă nici nu îndrăzneşti să te gândeşti câţi copii de valoare au fost săriţi din schemă deoarece n-au avut norocul să aibă "taţi pe la măcelărie".

Însă, pe lângă pile, mai există şi alţi factori din cauza cărora un copil de valoare se poate pierde în drumul către fotbalul mare. Cazul golgeterului Răzvan Monac şi al MVP-ului Marius Şimăndan de la campioana Atletico Aradstau mărturie. Părinţii puştiului Răzvan Monac (12 ani) au ales calea exilului, plecând să lucreze în Suedia. Răzvan, golgeterul en-titre al ultimei ediţii a Cupei Hagi Danone, înscria meci de meci pentru Atletico Arad. Iar contribuţia lui la câştigarea trofeului Hagi Danone de căre echipa din Arad a fost de asemenea decisivă. Prima dată când a plecat la Malmo, la părinţi, a fost ca un vis pentru Răzvan. Apoi, vizitele s-au îndesit, începând să meargă din trei în trei luni acolo. Toate bune, dar naveta a început să-şi pună amprenta pe jocul puştiului. "Îşi pierduse mult din turaţie, pierduse legătura de joc, nu mai intra în schemele noastre“, spune antrenorul celor de la Atletico, Arpad Cserneczky. Între timp, Răzvan s-a înscris la Johannesshola şi se antrenează în Malmo. "Este legitimat la noi, iar la competiţiile importante gen Danone Nations Cup, care se va desfaşura în septembrie la Varşovia, va juca pentru noi. Surprinzător, mă aşteptam să fie mai bine pregătit după antrenamentele din Suedia, să înveţe lucruri noi. Dar nu s-a întâmplat deloc aşa. E la 60-70% din potenţial faţă din cum era până să plece acolo. Acolo ei fac doar trei antrenamente pe săptămână, probabil ăsta să fie motivul. La noi se fac 5-6 pe săptămână plus joc. Am înţeles că acolo, de la 13, 14 ani se începe munca serioasă", spune antrenorul celor de la Atletico.

Un alt lider al echipei arădene, puştiul Marius Şimăndan (tot 12 ani), a fost MVP-ul ultimei ediţii a Cupei Hagi Danone. "Era indispensabil echipei, îi ieşea totul în joc. Însă, în primăvară, tatăl lui a făcut preinfarct. În perioada când tatăl lui a fost bolnav evoluţia copilului în joc a scăzut mult. Aproape că nu-l mai recunoşteam. Ne temeam că nu îşi va mai reveni vreodată", povesteşte antrenorul Cserneczky. Dar tatăl lui Marius s-a vindecat. Apoi, ca prin minune, şi Marius şi-a recăpătat pofta de joc. Marius a fost recuperat, iar Răzvan se speră să redevină golgheterul de odinioară. "Sunt şanse foarte mari ca să-i vedem peste ani în naţionala de seniori“, estimează antrenorul celor de la Atletico. Exemplele celor doi puşti ne arată cât de sinuos poate fi drumul juniorilor spre fotbalul mare. Şi fără popas pe la „măcelărie“.

Cinci jucători de la Atletico Arad, câştigători ai Cupei Hagi Danone, au intrat în Cartea Recordurilor la un turneu din 2009 din Kaposvar (Ungaria) - „Most People keep the football in the air – Juggling togheter“. Aceştia sunt Răzvan Monac, gemenii Luca şi Toma Bodri, Andrei Dagău şi Raul Petcuţ. Ei au participat la un turneu de menţinere a mingii în aer simultan pe parcursul unui minut. Vechiul record era de 600-700 de persoane. La Kaposvar au fost 1000 de copii, printre care şi cei 5 de la Atletico.

Echipa Atletico Arad (12 ani) a câştigat, la 1 iunie 2012, Cupa „Hagi Danone“, disputată pe „Cluj-Arena“, după ce a învins în finală echipa liceului „Mircea Eliade“ Bucureşti. La turneu au participat cele mai bune 14 echipe de juniori din România, calificate în urma disputării a 7 faze zonale. Atletico Arad va reprezenta România la Finala Internaţională Danone Nations Cup, care se va desfaşura la Varşovia, Polonia, între 6 şi 9 septembrie 2012. (Romeo Chiriac, romeo@mediafax.ro)

Sursa: Observator.info