Conducerea Institutului Cultural Român (ICR) a anunţat luni, printr-un comunicat de presă, numele directorilor şi ale adjuncţilor filialelor nou înfiinţate în provinciile istorice ale României, ca parte a programului numit "Sincronizarea Institutului Cultural Român", adoptat pe 13 septembrie.

 ICR propune spre desemnare în funcţiile de directori de filială pe Cassian Maria Spiridon (director) şi Marius Chelaru (director adjunct), pentru filiala din Iaşi, Irina Petraş (director) şi Pompei Cocean (director adjunct), pentru filiala de la Cluj-Napoca, Gheorghe Schwartz (director) şi Lucian Alexiu (director adjunct), la filiala de la Timişoara, şi Valentin Coşoveanu (director) şi Marinela Pârvulescu (director adjunct), pentru filiala ICR de la Craiova.

 Fiecare dintre filiale va fi condusă de un director şi un director adjunct, desemnaţi de Institutul Cultural Român. Directoratul va fi asistat de 3-5 referenţi.

Finanţarea noilor filiale se va face din contribuţii ale Institutului Cultural Român şi din contribuţii prevăzute într-un acord de cooperare scris între ICR, conducerea acelei unităţi, pe de o parte, şi primari, preşedinţi de consilii judeţene, liderii altor instituţii, pe de altă parte.

 "În respectul reglementărilor, începe constituirea filialelor Institutului Cultural Român în centre culturale ale provinciilor istorice ale României. Prin «filială» înţelegem o unitate, cu sediu, personal şi echipamente proprii, organizată pe baza unui acord de cooperare scris între Institutul Cultural Român, conducerea acelei unităţi, pe de o parte, şi primari, preşedinţi de consilii judeţene, liderii altor instituţii, pe de altă parte", se arată în comunicatul ICR.

 ICR a mai anunţat, luni, că intenţionează să deschidă noi filiale în şapte mari oraşe ale lumii - Beijing, Moscova, São Paulo, Alexandria, Atena, München-Nürnberg, Kiev - ca parte a măsurilor de asigurare a unei "cunoaşteri mai bune şi sporirea prestigiului culturii române în străinătate".

 Conducerea Institutului Cultural Român s-a schimbat pe 11 septembrie, odată cu numirea lui Andrei Marga în funcţia de preşedinte al instituţiei. Acesta a fost propus de PNL, care a solicitat plenului Senatului un vot, fără a mai fi nevoie de audierea acestuia în comisiile de specialitate. Andrei Marga a fost anterior ministru de Externe, din mai până în august, anul acesta, dar şi ministru al Educaţiei, în perioada 1997 - 2000.

 La începutul lunii august, Horia-Roman Patapievici şi-a prezentat demisia din funcţia de preşedinte al ICR, gestul său fiind urmat de cel al vicepreşedinţilor Tania Mihăilescu şi Mircea Mihăieş. Patapievici anunţase, la sfârşitul lunii iunie, că întreaga conducere ICR îşi va da demisia dacă Curtea Constituţională va decide că Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 27/ 2012, care prevede trecerea ICR de sub autoritatea preşedintelui sub cea a Senatului, este declarată constituţională. Patapievici a ocupat funcţia de preşedinte al ICR din 2005.

 Ca urmare a deciziei lui H.R. Patapievici de a părăsi şefia ICR, Corina Şuteu, fost director al ICR din New York, a demisionat din funcţia pe care o deţinea în cadrul instituţiei. Aceasta a motivat că nu doreşte să participe la "agonia instituţională", aşa cum a calificat ea, din perspectiva experienţei sale de 20 de ani în cooperare instituţională, viitorul Institutului Cultural Român, a cărui activitate "a reuşit să sincronizeze România la caracterul conectiv al lumii moderne, doar cu ajutorul echipei Patapievici". Locul Corinei Şuteu la conducerea ICR New York a fost ocupat de Doina Uricariu.

 Ulterior, conducerea ICR de la Bucureşti a luat decizia de a le schimba din funcţie pe Katia Dănilă, directorul ICR Paris, care a fost înlocuită cu Alexandru Dobrescu, precum şi pe Sabra Daici, director al Institutului Cultural Român din Varşovia, înlocuită din funcţie cu Alexandra Nica-Zdaniuk, şi pe directorul ICR Budapesta, Brînduşa Armanca, înlocuită cu Gabriela Matei.

 Andrei Marga, preşedintele ICR, a precizat într-o scrisoare postată pe site-ul instituţiei că aceste schimbări din funcţii fac parte din planul pe care el l-a numit "Sincronizarea Institutului Cultural Român" şi care prevede, printre altele, "producerea de noi valori de cultură şi civilizaţie, reprezentarea şi promovarea culturii şi civilizaţiei poporului român în ţară şi în lume, luată în întregime".

 În prezent, reţeaua institutelor culturale româneşti din străinătate cuprinde un număr de 17 institute - Berlin, Bruxelles, Chişinău, Istanbul, Lisabona, Londra, Madrid, New York, Paris, Praga Roma, Stockholm, Tel Aviv, Varşovia, Veneţia şi Viena - cel de la Budapesta primind, în decembrie 2007, o extensie la Seghedin.

 La mijlocul lunii septembrie, Andrei Marga a declarat că a transmis Guvernului o solicitare de majorare a bugetului institutului, pentru deschiderea de noi filiale în America Latină, China şi Rusia şi pentru plata noilor angajaţi.

Sursa: Observator.info