Filiala Institutului Cultural Român (ICR) pentru zona de vest a ţării va funcţiona la Arad, nu la Timişoara, cum anunţase conducerea ICR, directorul filialei, Gheorghe Schwartz, afirmând că a fost preferat Aradul întrucât, geografic, se află în mijlocul regiunii, transmite corespondentul MEDIAFAX.

 Gheorghe Schwartz, directorul Institutului Cultural Român (ICR) - filiala vest, a declarat, miercuri, corespondentului MEDIAFAX, că "iniţial s-a vorbit despre Timişoara ca filială a ICR pentru zona de vest a ţării, dar până la urmă aceste instituţii vor fi regionale şi se vor chema Ardeal, Moldova şi aşa mai departe".

 "A fost ales Aradul pentru zona de vest pentru că este aşezat, practic, în mijlocul regiunii. Este aproape şi de Serbia, şi de Ungaria, pe de altă parte. Am discutat cu reprezentanţi ai Primăriei Arad pentru găsirea unei locaţii unde să funcţionăm, iar acum aşteptăm ca aceasta să fie identificată. Am găsit o deschidere deosebită din partea autorităţilor în această privinţă", a explicat Schwartz, adăugând că institutul va primi un spaţiu în zona centrală a municipiului, dar deocamdată nu s-a stabilit cu exactitate unde.

 Potrivit lui Schwartz, noua instituţie va funcţiona, pentru început, pe bani de la bugetul de stat şi cel mai probabil va începe să funcţioneze efectiv în 2013, după ce se va stabili bugetul de stat. După ce va avea un buget alocat, ICR din vestul ţării va putea angaja între trei şi cinci referenţi, pe bază de concurs.

 Întrebat din ce bani vor fi plătiţi referenţii, Schwartz a spus că, pentru început, acest lucru se va face din bugetul alocat de stat, iar pe viitor, din fondurile pe care le va atrage ICR din vestul ţării.

"Oricine are dragoste pentru cultură - nu trebuie să fie genii - poate participa la concurs pentru postul de referent. Ar fi o singură condiţie, şi anume să vorbească limbi străine pentru a putea interacţiona cu străinătatea. Aceştia vor fi plătiţi din bani de la bugetul de stat, pentru început, apoi vor fi plătiţi din fonduri proprii pentru că s-a stabilit - şi aceasta este o noutate - că fondurile atrase vor rămâne în instituţie.

Practic, noi vom asigura suport logistic şi financiar pictorilor, muzicienilor, scriitorilor, oamenilor de cultură, în general prin atragerea de proiecte, fie naţionale, fie europene", a declarat Schwartz.

 Gheorghe Schwartz, în vârstă de 67 de ani, a urmat cursurile Facultăţii de Istorie - Filosofie din cadrul Universităţii "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca, iar în anul 2000 a obţinut doctoratul în filosofie. Începând din anul 2000, este conferenţiar universitar la Universitatea "Aurel Vlaicu" din Arad, la catedra de Filosofie, psihologie şi economie politică. Din anul 1976 este membru al Uniunii Scriitorilor din România, fiind autorul mai multor volume de proză.

 La sfârşitul lunii septembrie, conducerea ICR a anunţat că va deschide patru noi filiale în ţară - Iaşi, Cluj-Napoca, Timişoara şi Craiova -, ca parte a "efortului de a face activitatea Institutului Cultural Român cât mai accesibilă celor interesaţi din întreaga ţară". Cele patru noi filiale ale ICR vor fi deschise în cooperare cu primăriile şi consiliile judeţene respective.

 Fiecare dintre filiale va fi condusă de un director şi un director adjunct, desemnaţi de Institutul Cultural Român. Directoratul va fi asistat de 3-5 referenţi.

În acest sens, în 8 octombrie, ICR a propus spre desemnare în funcţiile de directori de filială pe Cassian Maria Spiridon (director) şi Marius Chelaru (director adjunct), pentru filiala din Iaşi, Irina Petraş (director) şi Pompei Cocean (director adjunct), pentru filiala de la Cluj-Napoca, Gheorghe Schwartz (director) şi Lucian Alexiu (director adjunct), la filiala de la Timişoara, şi Valentin Coşoveanu (director) şi Marinela Pârvulescu (director adjunct), pentru filiala ICR de la Craiova.

 Conducerea Institutului Cultural Român s-a schimbat pe 11 septembrie, odată cu numirea lui Andrei Marga în funcţia de preşedinte al instituţiei. Acesta a fost propus de PNL, care a solicitat plenului Senatului un vot, fără a mai fi nevoie de audierea acestuia în comisiile de specialitate.

 La începutul lunii august, Horia-Roman Patapievici şi-a prezentat demisia din funcţia de preşedinte al ICR, gestul său fiind urmat de cel al vicepreşedinţilor Tania Mihăilescu şi Mircea Mihăieş. Patapievici anunţase, la sfârşitul lunii iunie, că întreaga conducere ICR îşi va da demisia dacă Curtea Constituţională va decide că Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 27/ 2012, care prevede trecerea ICR de sub autoritatea preşedintelui sub cea a Senatului, este declarată constituţională. Patapievici a ocupat funcţia de preşedinte al ICR din 2005.

 La mijlocul lunii septembrie, Andrei Marga a declarat că a transmis Guvernului o solicitare de majorare a bugetului institutului, pentru deschiderea de noi filiale în America Latină, China şi Rusia şi pentru plata noilor angajaţi. Astfel, după a doua rectificare bugetară din 2012, ICR a obţinut suma de 676.000 de lei. Contactat de MEDIAFAX, Andrei Marga a spus că suma a fost acordată în urma unei solicitări "pentru lucruri de urgenţă", în condiţiile în care bugetul pe 2012 a fost aproape epuizat de fosta conducere.

 "Dar mai trebuie bani", a susţinut preşedintele ICR, care a subliniat că, în urma discuţiilor avute cu reprezentanţii Ministerului de Finanţe, ICR a obţinut deja o sumă suplimentară de 1 milion de lei, dar şi asigurările că "programele majore vor merge înainte".

Sursa: Observator.info