Ministrul Apărării Naţionale, Corneliu Dobriţoiu, a declarat, joi, că aşteaptă autorităţile locale din Arad să se aşeze împreună la masă "cu seriozitate" pentru discuţii privind mutarea militarilor din cetatea aflată în centrul oraşului, însă nu "în corturi".

 Ministrul Corneliu Dobriţoiu a declarat, într-o conferinţă de presă la Prefectura Arad, că Cetatea Aradului va fi transferată autorităţilor locale dacă părţile respectă protocolul existent pe acest subiect, transmite corespondentul MEDIAFAX.

 "Acel protocol trebuie respectat. Avem disponibilitatea de a retroceda acest vestigiu istoric, dar nu ne putem muta cu Armata în corturi, că prea mulţi şi-au bătut joc de ea. Prea mulţi i-au umblat pe la bugete, spre satisfacţia unei clientele de partid neruşinate", a spus ministrul.
 Dobriţoiu a declarat că aşteaptă autorităţile arădene pentru a se aşeza împreună la masa negocierilor, "cu seriozitate".

"Trebuie să luăm articol cu articol acel protocol agreat în comun, să vedem dacă pretenţiile MApN sunt oneroase sau nu", a spus ministrul.
 Primarul municipiului Arad, Gheorghe Falcă, declara, în 7 noiembrie, într-o conferinţă de presă, că există un blocaj în preluarea Cetăţii Aradului, care găzduieşte Batalionul mixt româno-maghiar de menţinere a păcii, de la Ministerul Apărării Naţionale, pentru că au fost ridicate pretenţiile financiare la o sumă pe care municipalitatea nu şi-o permite.

 El afirma că Guvernul a transmis recent Primăriei un proiect de modernizare a unităţii militare de la marginea oraşului, din cartierul Gai, în care ar urma să se mute Batalionul mixt româno-maghiar de menţinere a păcii, care ocupă cetatea. Conform acestui proiect, costurile sunt de 17 milioane de euro.

 Falcă adăuga că, potrivit înţelegerii semnate cu fostul ministru al Apărării Gabriel Oprea, municipalitatea a alocat un teren pentru construirea a 250 de locuinţe ANL care să fie destinate militarilor ce îşi desfăşoară activitatea în cadrul Batalionului mixt româno-maghiar.

 Totodată, conform înţelegerii, s-a mai alocat un teren pentru amenajarea unui poligon unde să aibă loc exerciţiile militare.

Falcă spunea că în noile condiţii impuse de Executiv nu poate spune când va fi introdusă Cetatea Aradului în circuitul civil, ca obiectiv turistic internaţional.

 Reprezentanţii MApN precizau, într-o informare transmisă, în 9 noiembrie, presei din Arad, că nu au modificat cerinţele iniţiale, convenite cu autorităţile din Arad, pentru mutarea unităţii militare din cetatea din oraş, în vederea introducerii ei în circuitul turistic.

 În informarea transmisă de Ministerul Apărării Naţionale, în urma afirmaţiilor primarului din Arad, Gheorghe Falcă, potrivit cărora Guvernul a blocat demilitarizarea Cetăţii Aradului prin creşterea pretenţiilor financiare, se arăta că diferenţa de valoare a investiţiilor pe care trebuie să le facă municipalitatea într-o altă bază militară este dată doar de creşterea cursului euro-leu.

 Totodată, ministerul arăta că "la verificarea efectuată în luna iunie 2012, reprezentanţii Consiliului Local al municipiului Arad nu au putut pune la dispoziţie documente sau informaţii concrete referitoare la demersurile efectuate pentru realizarea de locuinţe prin ANL", respectiv 250 de locuinţe care urmau să fie atribuite militarilor.

 Autorităţile arădene încearcă de 22 de ani să obţină demilitarizarea cetăţii şi introducerea în circuitul turistic internaţional, însă abia în 2010 Guvernul a aprobat un proiect în acest sens.

În 25 martie 2010, ministrul Apărării de atunci, Gabriel Oprea, a semnat, la Arad, alături de primarul Gheorghe Falcă, un protocol de predare a Cetăţii Aradului către autorităţile locale.

 Cetatea Aradului, construită în stil Vauban în a doua jumătate a secolului al XVIII -lea, este una dintre puţinele de acest tip din Europa care a rămas perfect conservată. Obiectivul ocupă o suprafaţă de 90 de hectare, are 47 de pavilioane, iar construcţiile existente ocupă 150.000 de metri pătraţi.

 Conform istoricilor, Cetatea Aradului a fost ridicată pentru apărare din ordinele Împărătesei Maria Tereza, iar legenda spune că piatra necesară pentru ridicarea ei a fost adusă de la Jimbolia, din mână în mână, acţiune la care ar fi participat mii de ţărani, mulţi dintre ei murind în timpul lucrărilor.

 În ultimele decenii, cetatea a fost ocupată de Armată, servind drept cazarmă militară.

Începând cu anul 2003, CL Arad a solicitat Guvernului mutarea unităţii militare şi transmiterea cetăţii în administrarea locală.

Sursa: Observator.info