Antal Zalai, unul dintre numele mari ale violonisticii contemporane, onorează scena de concerte a Aradului în primul concert al lunii martie, însoţit de exemplarul Stradivarius, care i-a aparţinut la începutul secolului XX renumitului violonist maghiar György Garay.

Seara de 7 Martie 2013 este una dintre cele mai elitiste seri de abonament, programul Bartok - Sibelius propus de invitaţi înscriindu-se în rândul provocărilor repertoriale de maximă performanţă.

Prezente pentru prima oară pe pupitrele Filarmonicii, Concertul nr.2 pentru vioară şi orchestră de Bela Bartok şi Simfonia a II-a de Jean Sibelius, îmbogăţesc experienţa de scenă şi exerciţiul stilistic al ansamblului de concert, pregătit şi dirijat în această săptămână de Cristian Lupeş, cel care alături de Festivalul George Enescu a iniţiat în peisajul artistic românesc seria de concerte dedicată laureaţilor acestei prestigioase manifestări.

Muzica lui Bela Bartok este o sumă de experienţe sonore puternice şi minunate, care continuă să cucerească şi astăzi, la o distanţă de câteva decenii de la apariţia ei, iar simfonia lui Sibelius este un experiment clasic de la început de secol XX, unul dintre cele mai populare şi accesibile din întreaga literatură a nordului.

Medalion Ludwig van Beethoven

O reconfirmare a valorilor şi a geniului beethovenian în spiritul do minorului pentru pian op.37, al celei mai concentrate simfonii a ciclului simfonic, Simfonia a VIII-a, în fa major op.93 şi nu în ultimul rând al uneia dintre cele mai pline de forţă şi substanţă dintre uverturile sale simfonice, Egmont op .84, justifică medalionul Ludwig van Beethoven din actuala stagiune de concerte.

Programat în seara de joi, 14 Martie 2013 la ora 19.00, clasicul medalion readuce în formatul agreat, partituri de vârf ale repertoriului universal şi se numără printre marile aşteptări ale seriei concertistice. El este perceput ca atare de iniţiați şi melomani şi împlineşte dorinţe conturate în mod constant de oaspeţii sălii de concerte.

La pupitrul orchestrei simfonice se află de această dată dirijorul Cristian George Neagu, iar cel care îl secondează în această seară rezervată reperelor muzicale ilustre este pianistul clujean Csiky Boldizsar.

Bijuterii ale repertoriului concertistic mondial

Cu sprijinul concert maestrului Filarmonicii Borusan din Istanbul, violonista Pelin Halkaci, ne ancorăm în această a treia săptămână a lunii martie, în zone cunoscute ale repertoriului violonistic mondial, programarea Poemului  op.25 de Ernest Chausson şi a Rapsodiei Tzigane de Maurice Ravel consumându-se pe scena mare de concerte, în seara obişnuită de joi, de la ora 19.00.

Cunoscută publicului arădean datorită anterioarelor sale conlucrări cu ansamblul simfonic, Pelin Halkaci se opreşte de această dată asupra unor ópusuri de mare popularitate, reprezentative pentru muzica franceză romantică şi postromantică. Poemul op.25, cea mai cunoscută lucrare din catalogul lui Ernest Chausson, inspirată de una dintre nuvelele lui Turgheniev şi dedicată în 1896 violonistului belgian Eugene Ysaye, este completată în prima parte a serii de Tzigane de Maurice Ravel, o lucrare de cotitură a literaturii violonistice, renumită pentru înaltul grad de dificultate şi inspirată de scriitura virtuozilor secolului al XIX-lea, Liszt şi Paganini .

Semnătura întregului o poartă dirijorul Tiberiu Oprea, cel care după pauză îşi probează experienţa într-o selecţie a celor mai reuşite Dansuri slave de Antonin Dvorak, desprinse din colecţiile op.46 şi op.72, care i-a adus creatorului lor recunoaşterea pe meridianele lumii.

Capodopere camerale beethoveniene  pe scena de concerte a Filarmonicii

Considerate printre cele mai reuşite compoziţii de tinereţe ale lui Ludwig van Beethoven, Trio-urile pentru pian şi coarde op. 1 au făcut senzaţie la sfârşit de secol XVIII, cu ocazia prezentării lor la curtea Prinţului Karl von Lischnowsky. Inspirate de experienţele camerale ale predecesorilor, Joseph Haydn şi Wolfgang Amadeus Mozart, partiturile afirmă deja limbajul impetuos beethovenian şi constituie pentru generaţiile actuale de interpreţi repere dintre cele mai agreabile.

Trio-ul nr.2 al ópusului 1 inaugurează Recitalul Beethoven din seara de Vineri, 22 Martie 2013, susţinut în sala mare a Palatului Cultural de violonistul Dorel Bîc, violoncelista Cristina Drăgoi şi pianista Diana Gangan, o continuare a iniţiativei din 2011 a muzicienilor arădeni, care a cuprins pe aceeaşi scenă de concert, trio-urile nr. 1 şi 3 din acelaşi segment de opus.

Seara continuă cu op.70 nr. 1, unul dintre cele mai solicitante din catalogul de trio-uri camerale, cel care poartă supranumele “Fantoma” şi care încastrează în partea sa centrala materialul tematic al unui proiect dramatic nefinalizat al anului 1808, Macbeth, după J. Heinrich von Collin.

Patru piese sacre şi uverturi celebre într-un nou eveniment aniversar Giuseppe Verdi

Patru piese sacre - cântecul de lebădă al celui mai venerat compozitor de operă italiană, subliniază încă odată la capăt de carieră şi de viaţă, genialitatea lui Giuseppe Verdi. Ave Maria, Stabat Mater, Laudi alla Vergine Maria şi Te Deum-ul, capodopere ale anilor 1896 - 1897, alăturate pentru prima oară de compozitor şi prezentate la Paris în Săptămâna Mare a anului 1898, reprezintă o culme a repertoriului sacru occidental.
Cântate în concertul vocal simfonic de joi, 28 Martie 2013, de la ora 19.00, în cel de-al doilea eveniment muzical pe care Filarmonica îl dedică anului verdian 2013, piesele sacre pentru cor şi orchestră simfonică, poartă amprenta dirijorului Dorin Frandeş şi al maestrului de cor, Robert Daniel Rădoiaş.

Seara desfăşurată sub semnul muzicii marelui aniversat, debutează cu uverturile operelor Vecerniile siciliene, Forţa destinului, Traviata şi Nabucco, patru dintre cele mai faimoase şi minunate introduceri orchestrale, desprinse din cel mai elogiat şi respectat dintre genurile creaţiei culte italiene.

Sursa: Observator.info