Un număr de 16 din cei 28 de ucraineni din Lipova, judeţul Arad, care au intrat în greva foamei, acuzând că sunt discriminaţi de către edil, au renunţat la protest joi seară, după ce o delegaţie aflată la Bucureşti a fost la Guvern şi a obţinut promisiunea deplasării la Târnova a Corpului de Control

Liderul filialei Arad a Uniunii Ucrainenilor din România, Nicolae Miculaiciuc, a declarat, vineri, că atât el, cât şi alţi 15 protestatari au renunţat la greva foamei.

"Ieri (joi - n.r.) am avut o întâlnire la Guvern cu consilierul premierului care ne-a promis că va veni la Târnova Corpul de Control pentru a verifica abuzurile primarului. În aceste condiţii, eu am renunţat la protest, pentru că sunt epuizat, după ce nu am mâncat şase zile. Am nevoie de perfuzii, la fel ca şi alţi colegi", a spus Miculaiciuc.

El a afirmat că din 28 de persoane care se aflau, joi, în greva foamei au rămas 12. Aceştia protestează în continuare în sediul din Târnova al Uniunii Ucrainenilor din România - filiala Arad.

"Nu au vrut să renunţe la greva foamei până nu ajunge Corpul de Control", a spus Miculaiciuc.

Contactat de corespondentul MEDIAFAX, prefectul judeţului, Cosmin Pribac, a confirmat că, luni după-amiază, la Arad va veni Corpul de Control al Guvernului.

"Urmează să fie verificate o serie de informaţii puse la dispoziţie de către protestatari", a spus Pribac.

Un număr de 28 de membri ai comunităţii ucrainenilor din localitatea arădeană Târnova erau în greva foamei, acuzând că sunt discriminaţi de către primar, o parte dintre ei ajungând joi dimineaţă în faţa Ambasadei Ucrainei din Bucureşti, unde continuau protestul în două microbuze.

Preşedintele Filialei Arad a Uniunii Ucrainenilor din România, Nicolae Miculaiciuc, declara, joi, că sunt în greva foamei aproximativ 28 de membri ai comunităţii ucrainenilor din comuna Târnova, aceştia acuzând discriminări la care ar fi suspuşi de către primar.

Potrivit sursei citate, protestul a început sâmbăta trecută, când şapte persoane au intrat în greva foamei, în sediul filialei judeţene a Uniunii Ucrainenilor din România, aflat lângă Primăria Târnova.

Ulterior, s-au alăturat protestului alţi membri ai comunităţii, astfel că numărul celor aflaţi în greva foamei a ajuns la 28, spunea Miculaiciuc.

O parte dintre protestatari au ajuns la Bucureşti, joi dimineaţă, unde continuau protestul în faţa Ambasadei Ucrainei.

"Suntem 18 persoane în greva foamei în faţa Ambasadei şi aşteptăm să fim primiţi la discuţii. Stăm în două microbuze. Sperăm să fim auziţi pentru că nu mai putem tolera discriminările la care suntem supuşi de mai mulţi ani de către primarul din Târnova. Avem şi înregistrări cu acesta cum ne ameninţă, ne spune că ne lasă în piela goală, să plecăm acasă în Ucraina. Suntem trataţi inuman de către acest primar", declara Nicolae Miculaiciuc.

El afirma că una dintre cele mai mari nemulţumiri a comunităţii este că primarul a desfiinţat o păşune de aproape 400 de hectare pe care localnicii mergeau cu animalele.

Conform sursei citate, zece protestatari se aflau în sediul filialei din Târnova al Uniunii, iar în ultimele zile unii dintre grevişti au avut nevoie de îngrijiri medicale, fiind solicitate ambulanţe de câteva ori pe zi, însă protestataţii au refuzat să plece la spital.

Contactat de corespondentul MEDIAFAX, primarul din Târnova, Florin Farcaşiu (PNL), aflat în funcţie din 1990, declara că "singurul scop al unor lideri ai comunităţii de ucraineni" este să îl schimbe din funcţie.

El spunea că ucrainenii nu pot avea revendicări de ordin funciar pentru că sunt veniţi în comună şi nu se numără printre foştii proprietari.

Farcaşiu mai declara că unii dintre ucraineni au cumpărat terenuri de la persoane private, însă "au fost înşelaţi, pentru că aceleaşi terenuri mai fuseseră vândute şi altora".

"Au rămas fără terenuri şi acum dau vina pe primar pentru toate problemele, deşi ar trebui să se judeţe cu cei care i-au înşelat", susţinea edilul.

Într-un comunicat de presă transmis joi dimineaţă de Prefectura Arad se preciza că au existat discuţii cu protestatarii pe parcursul zilei de joi, dar că nu s-a reuşit detensionarea situaţiei. La discuţii au mai participat deputatul Ion Marocico, reprezentantul Uniunii Ucrainenilor în Parlamentul României şi Gheorghe Hleba, Preşedintele Uniunii Ucrainenilor din vestul ţării.

După alegerile locale din 2012, primarul Florin Farcaşiu a fost contestat de sute de localnici, între care membri ai comunităţii ucrainenilor. În localitate au avut loc proteste la care au participat peste 300 de persoane, care ceruseră anularea scrutinului, Farcaşiu fiind acuzat de fraude, după ce a câştigat la o diferenţă de 30 de voturi faţă de contracandidatul său, Ioan Baciş, de la Mişcrarea Creştin Liberală (PDL+PER).

BEC a decis reluarea scrutinului, însă Farcaşiu a câştigat din nou, la o diferenţă de 232 de voturi, devenind asfel cel mai longeviv primar din judeţ, aflat în funcţie din 1990.

Ulterior, în septembrie, 17 familii de ucraineni şi-au retras copiii de la şcoala din Târnova, acuzând discriminări pe motiv că nu l-au suţinut pe primarul Farcaşiu. De la Şcoala Gimnazială Târnova au fost retraşi 28 de copii, care au fost transferaţi la unitatea de învăţământ din comuna învecinată Tauţ.

Ucrainenii spuneau că edilul-şef şi-a exercitat influenţa asupra dascălilor pentru discriminarea copiilor ucraineni, fapt negat de către edil.

"Eu nu am avut niciodată neînţelegeri cu ucrainenii, care au apărut în zonă în 1990, când am fost ales şi eu primar. Nu s-a pus problema unor discriminări nici la şcoală şi nici în comună. Eu am neînţelegeri doar cu un anumit lider al comunităţii lor, care a influenţat câteva familii. E păcat că aceşti copii sunt târâţi în dispute politice", declara, la vremea respectivă, primarul Farcaşiu.

În Târnova şi în satele aparţinătoare există o comunitate de aproximativ 1.500 de ucraineni.

Sursa: Observator.info