Spectacole ?n weekend la Festivalul Internaţional de Teatru Clasic
17.10.2013 ⋅ 0 comentarii
Vineri, 18 octombrie, ora 19,00, sala mare
Teatrul Naţional „Lucian Blaga“ Cluj – Napoca
SÂNZIANA ŞI PEPELEA
de Vasile Alecsandri
Regia – ALEXANDRU DABIJA
Distribuţia:
Sânziana, Baba Catrina, Zână - ANCA HANU
Baba Rada, Zâna Lacului – MIRIAM CUIBUS
Baba Anghelica, Zână – ANGELICA NICOARĂ
Baba Marghioala, Zână / IRINA WINTZE
Tândală, Baba Gheorghița – ROMINA MEREI
Baba Casandra, Zână – ADRIANA BĂILESCU
Pasărea măiastră, Baba Safta, Zână – PATRICIA BRAD
Pepelea - MATEI ROTARU
Zmeul, Baba Anica – IONUȚ CARAS
Papură, Baba Domnica – RADU LĂRGEANU
Codruța – CRISTIAN GROSU
Păcală – ADRIAN CUCU
Lăcustă – CĂTĂLIN HERLO
Pârlea – DRAGOȘ POP
Popa Parodie – CRISTIAN RIGMAN
Zorilă, Paharnicul – MIRON MAXIM
Murgilă, Statu-Palmă-Barbă-Cot, Stolnicul - SILVIUS IORGA
Cuviosul Mihnea Trompetistul - MIHNEA BLIDARIU
Scenografia – Cristian Rusu
Muzica originală: - Ada Milea, Anca Hanu
Mişcare scenică - Florin Fieroiu
Asistent costume - Cătălina Chirilă
Asistent de regie - Leta Popescu
Cu Sânziana şi Pepelea redescoperim copilăria teatrului românesc, acea naivitate hazlie, jucăuşă, care grăieşte însă multe adevăruri despre firea românească valabile şi astăzi; un text foarte teatral, cu potenţialităţi scenice, de joc… „E jucăuş, da, afirmă regizorul, era şi vremea când se descopereau, cel puţin la noi, efectele scenice, trapa, lumina electrică, schimbatul rapid al decorurilor, coborârea din plafon… şi într-adevăr, ceea ce se vede la Alecsandri, şi o făcea mai mult sau mai puţin calculat, era cunoaşterea folclorului. Iar noi am mers mult pe această cale a folclorului, şi nu la modul superficial, ci mai aprofundat: am ajuns la iele, la vrăjitoare, la blesteme, la legătura cu religia creştină, cu ortodoxismul. Ţinta spectacolului este însă în primul rând să bine-dispună“.
Multe personaje au fost reinventate, regândite, aşa cum spune Alexandru Dabija „după mintea noastră de acum“. „Alecsandri nu a introdus popa ca personaj, noi am folosit până şi rugăciunile de ploaie. Ne jucăm. Din punctul acesta de vedere e foarte bine, pentru că textul este extrem de liber. De-aicea vine poate dimensiunea lui shakespeariană, pentru că este foarte liber în schema pe care o propune. Propune o schemă pe care poţi face multe lucruri. Şi râzi, şi e mult folclor şi multă Moldovă prezentă, chiar şi tipul de haz… care trece de la un comic grosolan la o melancolie foarte prezentă.“
Libertatea incredibilă pe care o lasă piesa se poate vedea şi la nivelul muzicii, creată, reinventată la rândul ei, toate părţile muzicale purtând semnătura Adei Milea. „Textul este un muzical, o «feerie naţională» muzicală, textul original este plin de cântecele, iar profitând de acest lucru ne-am pus şi noi pe cântecele dar… pe ale noastre sau, mai bine zis pe ale Adei Milea... ele ilustrează personaje, situaţii, anumite momente de vârf… Muzica exprimă de obicei mult mai bine decât textul, dacă e şi bună, şi nimerită, iar teatrul este în general prea inundat de cuvinte…“ - Extrase din interviul realizat de Ștefana Pop-Curșeu cu regizorul Alexandru Dabija
Sâmbătă, 19 octombrie, ora 20,00, sala mare
Teatrul Naţional Târgu – Mure, Compania „Liviu Rebreanu“
ŞCOALA NEVESTELOR, de Moliere
Traducerea şi adaptarea – Cristian Juncu
Regia – CRISTIAN JUNCU
Distribuţia:
Arnolf - NICU MIHOC
Agnes - IOANA CHEREGI/ALEXANDRA ŢIFREA
Horaţiu - CRISTIAN IORGA
Alain - CSABA CIUGULITU
Georgeta - ANCA LOGHIN
Crisald - DAN RĂDULESCU
Henric - ION VÂNTU
Oronte - LUCHIAN PANTEA
Decorul şi costumele – Cosmin Ardeleanu
Coregrafia, mişcarea scenică, muzica – Bordas Attila
La faţă de cortină, Nicu Mihoc, în stare să electrizeze o sală de la primele cuvinte (proaspăt nominalizat la Premiul UNITER pentru cel mai bun actor), spune bancuri despre adulter. Aşteptările publicului se clatină. Ceva nu e în regulă: convenţia dramatică se contractă. Bancurile sunt moderne, cu personaje de azi, printre care figurează şi Banderas. DE ACELASI AUTOR FOTO „Demnitatea e doar un cuvânt” Sexi-sexi, dans şi Cehov Catrinţa şi multimedia Şi, totuşi, actorul poartă pantaloni scurţi bufanţi şi perucă cu bucle lungi, à la Ludovic. Toate asezonate cu reverenţele de rigoare! Aşa începe Şcoala nevestelor, adaptare după Molière, la Teatrul Naţional Tg. Mureş (premiera 2 martie), în regia lui Cristian Juncu. Dacă la noi există cineva care poate face miracole cu texte clasice, hotărât lucru, acesta este Cristian Juncu. Adaptările lui după autorii de acum câteva secole păstrează dulceaţa, dar şi substanţa textului clasic, dispuse să se îmbibe bine de o savoare modernă. Nu există nici un alt regizor care să ştie să se joace şi să meşterească cuvintele canonicilor cu asemenea talent şi cu rezultate deconcertante, cum o face Cristian Juncu. „Magia funcţionează demenţial” în ceea ce priveşte versul, ca să reiau o replică din Furtuna aceluiaşi regizor. Cuvintele dau seamă de parfumul vremii şi, totuşi, în împerecheri meşteşugite, alungă praful sutelor de ani, pentru a se face proaspete şi vii de parcă ar fi fost scrise ieri. Mare talent! - Cristina Rusiecki - „Ultimul banc al lui Molière cu Banderas“
Duminică, 20 octombrie, ora 19,00, sala mare
Teatrul „L. S. Bulandra“ Bucureşti
IVANOV, de A. P. Cehov
Traducerea – Dana Dima
Adaptarea scenică – Andrei Şerban
Regia – ANDREI ȘERBAN
Distribuţia:
Nikolaei Alexeevici Ivanov – VLAD IVANOV
Ana Petrovna -MIRELA OPRIŞOR
Matyei Semionovici Şabelski – VICTOR REBENGIUC
Zinaida Savişna – MANUELA CIUCUR
Saşa – IOANA ANTON
Evgheni Konstantinovici Lvov – ALEXANDRU PAVEL
Maria Egorovna Babakina – ANA IOANA MACARIA / MARIA OBRETIN
Dmitri Nikitici Kosih – RADU AMZULESCU
Mihail Mihailovici Borkin – MARIUS MANOLE
Avdotia Nazarovna – DANA DOGARU
Dudkin - MARIUS CHIVU
Piotr - MIHAI BISERICANU
Gavrilă - DAN CLUCINSKI
Musafiri - VASILE TOMA, ALIN STATE, ALEXANDRA FASOLĂ, ANDREEA BOLOVAN, ANA TUROS, GABRIEL SANDU, ANCA IOANA ILIESE, ADRIANA BORDEANU, IOAN CORTEA, IULIA SAMSON, IRINA DRĂGĂNESCU
Decorul - Octavian Neculai
Costumele - Carmencita Brojboiu
„Ivanov” este o creaţie regizorală şi actoricească de forţă. Regizorul nu creează un alt spirit cehovian, ci pune în lumină, cu un rafinament care implică şi precizie, o filosofie cunoscută despre om şi existenţa lui, dezvăluind şi de data aceasta comedia care se insinuează în spatele dramei sau fiorul comic ce irigă viziunea dramatică.
Regizorul a avut la dispoziţie instrumente profesioniste, rafinate, pe care le-a folosit cu rafinament. Fiecare scenă e o fină demonstraţie de ştiinţă şi talent.
„Ivanov” are toate datele unei creaţii rotunde, în care nu mai e de adăugat nimic. Este un spectacol de o remarcabilă fineţe, apanaj al creatorilor experimentaţi, un spectacol de care minunata sală din Icoanei a Teatrului Bulandra avea nevoi - Dana Ionescu
Bagheta regizorală imaginativă şi tensionată a lui Andrei Şerban îi inspiră pe actori. De la maeştri la tineri şi până la figuraţie, interpreţii au vigoare şi rigoare, punând în lumină calităţi de expresie excepţionale, în secvenţe de prim-plan sau de grup. Un spectacol-recital, care ne oferă arii de virtuozitate. - Ludmila Patlanjoglu
Scena „Toma Caragiu” a Teatrului Bulandra vibrează de energiile dense ale actorilor admirabil implicați în acest spectacol. Spectacolul – atent construit în toate compartimentele sale și excelent la capitolul actoricesc – așază o lumină crudă, dar adevărată peste ceea ce suntem și ceea ce trăim cu toții astăzi . - Cristina Modreanu
Sursa: Observator.info
Autor: Observator ⋅