* Foarte puțini arădeni cunosc un amănunt care a bucurat comunitatea locală la fel de mult ca inaugurarea Palatului: faptul că în chiar ziua inaugurării, ministrul de Interne al Ungariei declara Aradul zonă liberă de holeră!

Continuăm serialul nostru dedicat centenarului Palatului Cultural din Arad. Dacă am insistat în prima fază asupra discursului inaugural al reprezentantului guvernului maghiar și antagonismul presei locale, astăzi vom face o introducere în atmosfera zilei de inaugurare a Palatului Cultural. Foarte puțini arădeni cunosc un amănunt care a bucurat comunitatea locală la fel de mult ca inaugurarea Palatului: faptul că în chiar ziua inaugurării, ministrul de Interne al Ungariei declara Aradul zonă liberă de holeră! Astăzi privim cu detașare un astfel de anunț, dar transpunându-ne în vremurile acelea înțelegem că o boală letală, care a făcut ravagii în ultimele decenii în oraș, fusese eradicată cu mari eforturi. De altfel, pentru cinstirea morților colectivitatea a și ridicat un monument (care simbolizează, pe un soclu de marmură neagră, un șarpe încolăcit pe o cruce), monument abandonat astăzi, după un secol, în Cimitirul Eternitatea, lângă Capela Nosferatum.

Sursa noastră de documentare este ziarul local Fuggentlenseg (Independența), care a dedicat ediții speciale acestui eveniment, de la reportaje de atmosferă la redarea discursurilor oficialităților și detalierea programului oficial al manifestării din ziua de 26 octombrie. Aflăm de aici că Aradul devine cu adevărat loc de pelerinaj cultural, membri ai Academiei Ungare, directorul Bibliotecii Universitare de la Budapesta, directorul Bibliotecii Naţionale Ungare, directorul Muzeului Naţional al Ungariei, redactori şefi ai celor mai importante ziare, directorului Operei de la Budapesta şi cel al Teatrului Regal, cea mai importantă actriţă maghiară a tuturor vremurilor, alături de foarte multe alte notabilităţi vin la Arad special cu această ocazie.

Cu o sută de ani în urmă toţi consilierii locali ai Aradului participau la inaugurarea Palatului Cultural. Acum, niciunul nu a venit la aniversarea centenarului! Au lipsit şi primarul, prefectul şi absolut toţi parlamentarii de azi!

Deschiderea Palatului Cultural este precedată de o mare fierbere în comunitatea locală. Pentru scoaterea în evidență a acestui eveniment, administrația locală și mediul de afaceri își dau mâna, după obiceiul vremii, și stabilesc de comun acord un calendar comun de acțiune. (Astăzi o astfel de colaborare ar fi de domeniul fantasticului!) De pildă, marele comerciant Doman, vânzător de covoare, organizează o grandioasă expoziție chiar în preziua inaugurării Palatului, în câteva dintre sălile de la intrare. În data de 25 octombrie două expoziții s-au deschis la Palat, catalogate de presa vremii ca fiind ieșite din tipare.

Prima expoziție este realizată de Doman Sandor, împreună cu direcțiunea Palatului Cultural. Doman a transformat sala mare a demisolului Palatului într-un imens salon, acoperindu-i pereții și pardoseala cu covoare strălucitoare, multicolore. Covoarele sunt însoțite de lucrările de artă realizate de artistul arădean Abonyi Erno, după proiectele proiectantului Janko Gyula, și care înfățișează suporți de covoare în ton cu exponatele. La deschiderea expoziției (dimineața la ora 11,30) un public numeros, în frunte cu primaru Varjassy, a ținut să participe, probabil și din curiozitatea de a vedea edificiul nou și din dorința de a fi printre primii arădeni care pășesc în Palatul Cultural. A fost cea dintâi manifestare de mare anvergură organizată aici, după finalizarea lucrărilor, cu o zi înaintea inaugurării oficiale! Iată, așadar, că un edificiu dedicat culturii s-a deschis cu o expoziție industrială, dovedind simbioza dintre cele două domenii într-un Arad al progresului, unde autoritățile locale, mediul de afaceri și oamenii de cultură înțelegeau că aceste domenii nu se pot manifesta izolat și că există între ele o interdependență care le face pe fiecare să funcționeze optim; căci fără una dintre aceste, oricare, societatea locală funcționează defect și păgubos pentru cetățenii săi. Să remarcăm faptul că ulterior Palatul Cultural a găzduit și expoziții de mobilă și ceramică.

Revenind la expoziția de covoare, arădenii au fost fascinați de covorul chinezesc de 14 metri lungime și tot atâția în lățime, cu imprimeuri de vulturi de câte un metru și jumătate, cum nu s-a mai văzut la Arad! A fost un eveniment deosebit, în care Doman a adus la Arad rarități care au transformat demisolul într-un veritabil muzeu al covoarelor persane, chinezești, indiene, compoziții sofisticate și extrem de scumpe, după cum nota cronicarul vremii. De altfel, jurnalistului îi vine greu să exemplifice exponatele deosebite, reținând că orice evidențiere ar fi injustă, de vreme ce pe lângă exemplarele rare și scumpe au fost aduse la Arad și unele „antice”, vechi de 400 de ani, fabricate în atelierele sultanului Turciei. Expoziția de covoare a fost în mod fericit asociată și cu vernisajul expoziției de sculptură a artistului Rubletzky Geza.

În paralel cu covoarele, în preziua inaugurării oficiale au fost expuse delicate lucrări de ceramică maghiară a fabricii din Hodmezovasarhely, în subsolul din aripa stângă a Palatului. Lucrările au fost proiectate de artiști renumiți în epocă, Olah Sandor, Rubletzky Geza, Medgyessy Istvan, Endre Bela, Tornyai Janos. Este o expoziție inedită, notează cronicarul, care facilitează achiziționarea la preț convenabil a unor lucrări de arte spectaculoase.

Expozițiile au fost deschise trei săptămâni, până în data de 10 noiembrie.

Revenind asupra datei de 25 octombrie 1913, să notăm că Aradul aștepta cu mare nerăbdare importantul eveniment de a doua zi. Hotelurile nu mai aveau camere disponibile iar cafenelele și restaurantele și-au făcut mari rezerve. Organizatorii concertului din 26 octombrie făceau un apel la public să evite aglomerația, întrucât sala cea nouă de spectacole este dotată cu 13 puncte de acces, la parter și la etaj, care asigură o  bună legătură cu garderobele „comode” de la fiecare nivel. Accesul doamnelor în sala de spectacol era permis numai fără pălărie, pentru a nu obtura vizibilitatea.

În data de 24 octombrie se mai găseau doar 50-60 de bilete pentru spectacolul inaugural (s-a pus în vânzare un număr de 800 de bilete), care puteau fi cumpărate de la un comerciant local, la magazinul „Scherhag H.&Fiul”. S-au pus în vânzare doar locuri pe scaune. Organizatorii estimau că spectacolul inaugural va dura două ore. În 26 octombrie, de la ora 22, în cinstea marii realizări se programase un banchet la Hotelul Central. O altă recepție avusese loc la ora 13.30 la Hotelul Crucea Albă, urmată de audiențe la ministrul Cultelor, care s-a deplasat la Arad.

Presa locală atrăgea atenția publicului că în garderobele Palatului Cultural se taxează nu numai paltoanele (20 de fileri), ci și jobenele, bastoanele, umbrelele și pălăriile de damă (10 fileri). 

În 26 octombrie, Fuggetlenseg titrează, pe o singură coloană, după cum era obiceiul vremii: „Inaugurarea Palatului Cultural. Ministrul Jankovich la Arad. Concertul simfonic”.

Înțelegem, din ampla relatare, atmosfera vremurilor și entuziasmul general al comunității în fața acestui reper extraordinar al dezvoltării sale. Un Palat Cultural similar cu acesta mai exista doar la Budapesta, iar Academia de Muzică din capitala țării a servit ca model pentru holuri și sala de concerte (un aspect imputat arhitectului Szantay, care a realizat totuși o capodoperă – fiecare latură a Palatului Cultural pentagonal este realizat într-un stil arhitectural diferit, cu elemente care duc cu gândul chiar și la Castelul Huniazilor). Desigur, în vremuri în care concurența regională cu Szeged era foarte mare, realizarea arădenilor plasa orașul între cele mai importante localități ale statului.

Iată descrierea zilei de 25 octombrie, realizată de ziarul local amintit:

„Factorii de decizie ai vieții cuturale din Ungaria sunt, în aceste zile, oaspeții Aradului, ca prin prezența lor să sporească strălucirea marii noastre sărbători, să se bucure cu noi atunci când ne inaugurăm cea mai importantă instituție de cultură și o punem în slujba culturii publice ungare.
O parte dintre oaspeți au sosit dimineața, alții la prânz ori seara. Ministrul Cultelor, Jankovich Bela, și însoțitorii săi, au sosit cu trenul rapid de la ora 7. Peste o oră participau deja la concertul filarmonicii, care a fost prima parte a festivității de inaugurare, o manifestare cu adevărat deosebită ca importanță.

Sosirea ministrului Cultelor

Jankovich Bela, ministrul Cultelor și al Educației Publice, a sosit în această seară la ora 7 la inaugurarea festivă a Palatului Cultural. La gară s-au înfățișat pentru primirea sa primarul Varjassy Lajos și toți membrii Consiliului Local. Numeroși membri ai administrației locale s-au adunat în jurul consilierilor. Printre notabilități i-am văzut și pe episcopul ortodox Pap I. Janos, pe minoriții Lakatos Otto și Monay, de asemenea pe inspectorul școlar regal  Kehrer, pe directorul gimnaziului, Burian.

Trenul ministrului a ajuns foarte punctual, la ora 6 și 59 de minute, în gara din Arad, iar comitetul de primire l-a primit cu urale.

Vagonul-salon al ministrului Cultelor era atașat la capătul trenului. Ministrul a coborât însoțit de deputații Hercegh Jeno, dr. Hamory Laszlo și de alți parlamentari.

Primarul Varjassy Lajos a pășit primul în fața ministrului și l-a salutat cu următorul mesaj scurt:

-Excelență! Primiți cele mai cordiale saluturi din partea comunității orașului! Să vă simțiți bine la zilele culturii arădene! Bine ați venit printre noi!
-Am venit cu plăcere la Arad – a răspuns ministrul – pentru că am venit cu un prilej care reprezintă o importantă realizare pentru întreaga viață culturală a țării noastre.

În cele ce au urmat, episcopul ortodox Pap Janos a pășit în fața ministrului:

-Ați călătorit bine? Ați ajuns sănătos? – l-a întrebat episcopul.
-Cel mai sănătos posibil – a răspuns ministrul.
-Slavă Domnului! – a exclamat episcopul.

Oaspeții și membrii delegației au părăsit gara prin sala de așteptare de clasa I.

Ministrul Cultelor a fost așteptat afară de automobilul orașului. Înainte ca primarul Varjassy Lajos să fi urcat alături de ministru, le-a arătat cu bucurie jurnaliștilor telegrama ministrului de Interne care i-a fost înmânată la gară. Prin telegramă ministrul de Interne declara perimetrul Aradului zonă liberă de holeră!

Sosirea oaspeților

Oaspeții sosiți cu trenul accelerat de prânz au fost așteptați de primar și de membrii comisiei de organizare, pe peronul gării. Atunci au sosit actrița Jaszay Mari, baronul Szalay Imre, artistul plastic Jendrassik Jeno, directorul adjunct al Asociației Naționale a Artiștilor Plastici, sculptorul Rona Jozsef, dr. Fejer Pataky Laszlo, custodele muzeului și profesorul Conservatorului, Szendy Arpad.

Primarul i-a salutat în numele orașului. În rândul delegaților ce primeau musafirii o notă de foarte drăguță discordanță o dădea o domniță cochetă. Boske Spielmann, cu un mic buchet de flori în mânuțe, l-a primit cu câteva cuvinte frumoase pe renumitul profesor Szendy Arpad, care a mulțumit emoționat de primirea neașteptată. Domnișoara este studentă în al treilea an al Conservatorului, și Szendy este profesorul său examinator.
Trenurile de după-amiază și seară au furnizat un flux neîntrerupt de oaspeți. Comitetul de primire a fost într-adevăr extrem de preocupat de primirea delegațiilor, cu îndrumarea și cazarea lor. Au sosit, printre alții, cu trenurile de după-masa și seara: dr. Szappanos Mihaly, din Hodmezovasarhely, profesorul universitar pensionar dr. Dezsy Lajos, din Cluj, Ferenczy Zoltan, directorul Bibliotecii Universitare din Budapesta, rectorul Universității de Mediciă din Cluj - dr. Kenyeres Balazs, Gulyas Pal, custodele Muzeului Național de la Budapesta, Fodor Oszkar, consilier regal, dr. Coriolan Bacsko, viceprimarul orașului Gyula. A sosit cu trenul de Timișoara: subprefectul Ferenczy, Bellay Jozsef, consilier cultural, episcopul Szentkiralyi Jeno, Marschal Ferencz, funcționar ministerial, Cabdebo Ferencz, președintele Tribunalului, Vasarhelyi Zoltan, consilier ministerial, poetul Szabolcska Mihaly, preot reformat, dr. Galos Rezso directorul Școlii de Comerț, dr. Berkes Istvan directorul Școlii Reale.
Cu trenurile de seară și cu rapidul de Budapesta au mai ajuns la Arad: Sebestyen Gyula, director de muzeu, Herczeg Ferencz deputat, Geressy Kalman director general, Kokas Jozsef supraveghetorul domeniilor prințului moștenitor, redactorul șef Rakosi Jeno, Justh Lajos proprietar de terenuri la Turnu, dr. Kisfaludy Kalman înalt demnitar ministerial, Hosvay Lajos profesor universitar la Facultatea de Arte Plastice din Budapesta, Huttl Dezso profesor universitar la Facultatea de Arte Plastice din Budapesta, supraveghetor muzeal național, dr. Szundy Karoly, directorul Gimnaziului Reformat din Budapesta.

Concertul inaugural al Palatului Cultural

Într-un cadru sclipitor, în prezența elitei vieții culturale naționale, în fața unui public numeros și fenomenal, s-a desfășurat evenimentul de nival național al orașului Arad. Ceremonia s-a derulat exact așa cum aveau pretenția intelectualii locului. Exponenții străluciți ai vieții noastre culturale arădene nu au inaugurat doar Palatul Cultural ci au depus mărturie, cu același prilej, în fața întregii țări, despre cultura muzicală bogată și profundă a Aradului!

O adevărată suită a elitei literare și culturale naționale s-a convins acum că – cu excepția Capitalei – poate nicăieri în țară nu mai există o astfel de orchestră simfonică. Și nu numai în ce privește proporțiile orchestrei, nu numai în ce privește afluxul de muzicieni valoroși la câte un eveniment ci ne referim înainte de toate la acea cunoaștere temeinică, la acea cultură muzicală profundă, la acea implicare devotată demonstrată pe de o parte de excelentul dirijor al orchestrei, Zellner Sandor, artist de prim rang, pe de altă parte de onorabilii membri ai orchestrei, de foarte mulți ani. Astăzi – din cale afară de corect! – au făcut exces de talent!

Sărbătoarea minunată a început, de altfel, cu un recital al excepționalei artiste naționale, cea mai importantă actriță a Ungariei, Jaszay Mari, care a interpretat emoționant, cu multă pricepere, deosebitul prolog scris special pentru această ocazie, cu o dibace explorare a limbii maghiare, de Herczeg Ferencz. A pășit apoi pe scenă dr. Mandl Vilmos, și conducătorul neobosit și priceput al Filarmonicii Arădene i-a salutat cu câteva vorbe pline de emoție pe cei prezenți, pe ministrul Cultelor, pe scriitori, notabilitățile culturale și artistice ale țării. Dar a profitat de ocazie și pentru a-și exprima recunoștința tuturor acelor factori de decizie care au contribuit la realizarea Palatului Cultural, printre care și Szantay Lajos, creatorul genial al acestei veritabile opere de artă.

În cele ce au urmat, mândriile vieții muzicale arădene, membrii filarmonicii au ocupat loc pe scenă, dominând în mod exclusiv restul ceremoniei. Au interepretat fiecare punct al programului cu o pricepere și o implicare la fel de mare, oferind profundă satisfacție oaspeților orașului și melomanilor arădeni, deopotrivă. Uvertura, „Sunete de sărbătoare”, o piesă specială compusă de renumitul grof Zichy Geza, a fost foarte bine primită de public. Piesa în ritmuri maghiare a fost special compusă pentru acest eveniment, la fel ca și celelatle interpretate în această seară și care au sunat deosebit de nobil, de plin, de valoros în interpretarea de excepție a orchestrei noastre. Compozitorul însuși a dirijat orchestra, iar ovațiile și uralele prelungi l-au bucurat în mod vizibil. Mai târziu, dirijorul Zellner a condus cu un impresionant simț al stilului fantastica simfonie în b-moll a lui Schubert, plină de subtilități și finețuri. Dar publicul a primit cu la fel de multă căldură și celelalte puncte din program.”

(Va urma)

Citeste si: Deschidere Palatului Cultural, reflectată diferit în presa locală a vremii

Dr. Jankovich Béla, ministrul Cultelor și al Educației
Dr. Adorján Ármin, publicist, preşedintele Asociaţiei Szigligeti din Oradea
Dr. Árkay Kálmán, avocat la Budapesta
Dr. Arnold János, publicist, om de cultură, Budapesta
Dr. Báthy Zsigmond, etnograf la Debreczen
Almády Géza, consilier regal, consilier al oraşului Budapesta
Bellai József, profesor, scriitor, publicist la Timişoara
Bodnár János, chimist, profesor universitar la Cluj, Szeged şi Budapesta
Bucskó Koriolán, viceprimar, ulterior primar al oraşului Gyula
Dr. Bechnitz Sándor, avocat, publicist, scriitor la Timişoara
Dr. Berkeszi István, custode al muzeului de istorie din Timişoara
Berta Ilona, scriitoare, Gyula
Dr. Both Ferencz, scriitor, om de ştiinţă, Budapesta
Dr. Daimel Sándor, notarul judeţului Bekes, ulterior subrefect
Dr. Dézsy Lajos, om de cultură, scriitor, publicist la Debreczen
Dr. Eöttevényi Nagy Olivér, avocat, publicist la Bratislava
Dr. Ferenczi Zoltán, istoric
Dr. Fodor Oszkár, actor, regizor, directorul Teatrului Royal Orfeum din Budapesta
Dr. Fejérpataky László, istoric, directorul Bibliotecii Naţionale de la Budapesta, directorul Muzeului Naţional de la Budapesta, membru al Academiei Ungare
Fodor Zsigmond, scriitor, publicist
Subprefectul Ferenczy
Dr. Gulyás Pál, critic literar, membru al Academiei Maghiare
Dr. Gálos Rezső,  critic literar la Budapesta
Dr. Gaál Endre, om de cultură
Géren Kálmán, scriitor, publicist, om de cultură
Szávay Gyula, poet, jurnalist, secretarul Camerei de Comerţ din Debreczen
Dr. Hüttl Dezső, scriitor, publicist
Hoitsy Gida, om politic, deputat în Parlament din partea oraşuli Miskolc
Jendrassik Jenő, pictor
Dr. Ilosvay Lajos, chimist, vicepreşedinte al Academiei Ungare de Ştiinţe, secretar de stat
Dr. Kern Aurél, compozitor, critic, directorul Operei din Budapesta
Kintzig János, om politic, a devenit ministru al Agriculturii în guvernul contra-revoluţionar de la Arad şi Szeged
Karlovszky Géza, farmacist, Budapesta
Asociația Industrială de Lectură din Curtici
Dr. Kenyeres Balázs, medic, membru al Academiei Ungare
Karácsonyi János, teolog, istoric
Lendvay Sándor, scriitor, publicist
Dr. Márki Sándor, monograful Aradului
Rákosi Jenő, redactor şef la Budapesta
Dr. Reel Lajos, publicist
Mihálik József, istoric de artă, profesor universitar la Budapesta, membru corespondent al Academiei Ungare
Purgly László, moșier la Șofronea, ctitorul Bisericii Roșii din Arad
Dr. Pekár Mihály, medic, fiziolog, profesor universitar la Budapesta
Róna József, sculptor, realizatorul Statuii Celor 13 Generali
Szabolcska Mihály, istoric literar din Timişoara
Dr. Stura Szilárd, filosof, traducător din Timişoara
Dr. Steiner Adolf, om de știință
Dr. Szöllősy Zsigmond, scriitor, publicist
Szél Kálmán, politician, fost premier al Ungariei, membru al Academiei
Dr. Szappanos Mihály, medic
Dr. Sal Ferencz, fost primar al municipiului Oradea
Baronul Szalay Imre, moșier bănățean 
Dr. Sebestyén Gyula, folclorist, membru corespondent al Academiei Maghiare, istoric literar
Szendi Árpád, profesor de muzică la Conservatorul din Budapesta
Dr. Szentkláray Jenő, teolog, publicist, fondatorul Asociaţiei de Istorie şi Arheologie a Ungariei de Sud
Dr. Steiner Simon, om de afaceri, concesionarul trenului Săgeata Verde
Dr. Szundy Károly, directorul Gimnaziului Reformat din Budapesta
Scossa Dezső, inspector școlar, traducător, scriitor
Dr. Szávay Zoltán, poet, scriitor
Tömörkényi István, scriitor, etnolog, publicist, director de bibliotecă
Dr. Töttössy Béla, moșier în județul Vas (Ungaria), avocat, scriitor
Tarnay Ivor, subprefect, moșier la Mako, scriitor
Reprezentanții județului Timiș
Dr. Thuri Zoltán, scriitor
Baronul Urbán Péter, prefect, moșier, economist, deputat
Dr. Várnai Ferenc, etnolog
Vostyál Dezső, scriitor
Varságh Béla, farmacist, președintele Casei de Economii din Bekescsaba
Vucskics Gyula, teolog, scriitor, redactorul șef al publicației Tiszantul
Dr. Wildner Ödön, istoric, scriitor
Groful Zichy Géza, compozitor, înalt demnitar regal
Groful Zelenski Róbert, moșier în județul Timiș, om de cultură, colecționar
Jászai Mari, cea mai importantă actriță a Ungariei

Sursa: Observator.info