Se sărbătoresc, astăzi şi mâine, zilele cartierului Gai. Sunt legat sufleteşte de aceste locuri, de lunga stradă a Dunării cu mirosul ei înţepător de sfeclă de la Fabrica de Zahăr îmbinat cu dulceaga melasă de la Spirt şi Drojdie, de zgomotul din curtea şcolii şi damful de făină proaspăt măcinată la moara veche – o explozie de impresii şi culori pe care nu am mai întâlnit-o nicăieri altundeva. Am bătut de mii de ori drumul pe lângă Bidi, scurtând-o pe la Doi Cocoşi, apoi la stânga, pe Kosmodemiankaia, lângă casele îngrijite, de oameni gospodari, până pe Faurilor 37, la bunicii nedezlipiţi de grădina fără capăt a gospodăriei găiene tradiţionale.

Cea mai frumoasă vreme a copilăriei mele se leagă de Gai – parfumul liliacului revărsat peste porţi, trotuarele măturate, nechezatul cailor bine îngrijiţi înhămaţi la căruţa femeii rămase văduvă devreme, ornamentele lucioase cu care oamenii îşi împodobeau casele pline de viaţă, aranjate fără cusur, zgomotele gospodăriei, oamenii cu vorbă reţinută, ocupaţi mereu cu una-alta în bătătură.

Gaiul copilăriei mele nu a fost doar un cartier. A fost, în primul rând, o şcoală de viaţă, despre ce înseamnă să fii om, gospodar, familist.

Sunt cartiere ale Aradului în care profilul oamenilor a rămas acelaşi: într-unul sunt cu nasul pe sus, într-altul sunt muncitori, altundeva e pustietate şi locuitorii aşteaptă să le tundă primăria iarba din faţa casei. În Gai încă funcţionează conştiinţa civică şi presiunea publică; nu îţi permiţi să laşi lucrurile de pe azi pe mâine, în ideea că se rezolvă singure poimâine!

La mulţi găienilor şi celor care au creat această sărbătoare a comunităţii, prilej de aducere aminte şi de recunoştinţă!

Am un profund respect faţă de oamenii aceştia care au transformat o periferie a Aradului într-un reper, înfruntând greutăţile cu demnitate, muncind şi iar muncind, conservând tradiţia locului şi respectându-şi statutul de găieni. Îmi ridic pălăria în faţa lor şi le mulţumesc, pentru că am ocazia să o fac public, pentru lecţia de viaţă pe care am deprins-o de la ei: să fii om e lucru mare, să fii domn e o întâmplare!

Sursa: Observator.info