Săptămâna trecută a avut loc la Bucureşti prezentarea polului de dezvoltare Arad-Timişoara, un pol al celor două judeţe care, împreună, dau aproape zece procente din exportul statului – judeţul Timiş, pe locul trei în clasamentul celor mai mari exporturi iar judeţul Arad pe locul patru.
După ani de discuţii în care cele două părţi s-au tatonat, au polemizat, uneori chiar s-au persiflat, se pare că se intră în linie dreaptă în elaborarea strategiei tehnice a polului de dezvoltare – un obiectiv care, în următorii 14 ani, poate transforma vestul României în cea mai prosperă zonă din această euroregiune!

Robu şi Falcă au prezentat proiectul la Bucureşti

Într-o discuţie cu primarul Aradului, Gheorghe Falcă, la West TV, acesta declara că fonduri occidentale de investiţii, Camere de Comerţ din state occidentale, ambasade străine s-au arătat extrem de interesate de acest concept, după prezentarea polului, la Bucureşti, la Hotel Intercontinental, în cadrul unei manifestări în care şi-au etalat proiectul primarul Timişoarei, Nicolae Robu, şi omologul său arădean. A fost prezentată oportunitatea de dezvoltare în cadrul următorilor 14 ani. Uniunea Europeană are două cicluri de finanţare pentru astfel de proiecte, în realizarea infrastructurii, ceea ce reprezintă o mare şansă pentru realizarea lucrărilor necesare cu un efort financiar local cât mai mic. De altfel, putem remarca faptul că la atragerea fondurilor europene vestul ţării este pe primul loc la nivel naţional, şi în ceea ce înseamnă capacitatea de absorbţie, dar şi în privinţa capitalizării ulterioare a investiţiilor realizate.

În perioada următoare se vor realiza două prezentări ale proiectului, la Timişoara şi la Arad. Vor începe negocieri cu comunele incluse de experţii Băncii Mondiale în zonele metropolitane Arad şi Timişoara, pentru a convinge administraţiile locale de acolo asupra potenţialului extraordinar de dezvoltare prin asociere. Următorii paşi îi vor reprezenta asumarea în consiliile locale a investiţiilor necesare, apoi parteneriate cu cele două consilii judeţene şi probabil parteneriate cu universităţile, pentru asigurarea fluxului de specialişti necesari industriei regionale. Nu în ultimul rând, este necesară o strategie la nivelul învăţământului preuniversitar pentru crearea de meseriaşi, de muncitori pregătiţi pentru companiile din producţie.

Ce înseamnă, schematic, polul de dezvoltare Arad-Timişoara?

1.Parcuri industriale bine definite, coordonate de Agenţia de Dezvoltare Regională. ADR va cumpăra teren la Arad, Timişoara şi între cele două municipii, urmând ca undeva între aceste oraşe să realizeze parcuri industriale tematice, unde infrastructura va fi realizată de cele două administraţii locale. „Vom gândi inclusiv o legătură cu transportul în comun, pentru că va trebui ca aceste zone să fie foarte uşor accesibile şi de către forţa de muncă, şi de către investitori.  Trebuie să alimentezi cu forţă de muncă zonele metrolopitane care împreună însumează peste 600.000 de locuitori”, ne-a declarat Gheorghe Falcă. Pentru accesibilizarea parcurilor industriale comune se vor realiza două noi coborâri de pe autostradă, una în judeţul Timiş, alta în judeţul Arad. 

2.O întrebare fundamentală legată de acest proiect este cum va fi alimentat cu forţă de muncă polul de dezvoltare Arad-Timişoara, când constatăm că Aradul şi Timişul au cel mai mic şomaj la nivel naţional şi au pierdut investiţii importante tocmai din această cauză? Primarul Falcă susţine că se vor construi 50 de blocuri de locuinţe pentru muncitorii din parcurile industriale comune. Se va realiza, astfel, un soi de colonizare a spaţiului dintre Arad şi Timişoara. Dacă ţinem cont că un bloc clasic de 10 etaje are 44 de apartamente, un calcul simplu ne arată că aproape zece mii de oameni (incluzând aici şi familiile angajaţilor) ar putea trăi aici. S-ar crea, practic, un oraş industrial între cele două municipii, cu toată infrastructura aferentă! Este, şi din acest punct de vedere, un proiect extrem de îndrăzneţ, cu bătaie lungă, care îşi propune să contrabalanseze eventuala migrare a angajatorilor înspre spaţiile extracomunitare, unde costurile de exploatare sunt mai mici.

O infrastructură bine închegată, o forţă de muncă pregătită, într-o zonă uşor accesibilă din orice punct al Europei, pe autostradă, aerian, pe calea ferată reprezintă marile avantaje ale acestuio proiect; se întrunesc, astfel, cele mai importante condiţii pentru funcţionarea fără sincope a marilor afaceri care nu se pot concepe fără cumularea acestor factori.

50 de blocuri în 14 ani, !

Primarul Aradului este optimist. Spune că, cu cele 50 de blocuri, se vor încadra în prima perioadă de finanţare europeană, adică în şapte ani. În această investiţie direcţia trebuie deschisă de municipalităţi, fie prin realizarea blocurilor din resurse proprii ale bugetelor locale, fie în parteneriat cu o bancă sau cu agenţi economici. A şi început deja procedura căutării celei mai bune soluţii. ”Ne interesează ca locatarii să aibă pregătire medie, să încurajăm migrarea forţei de muncă înspre noi”, spune Gheorghe Falcă. Blocurile ar urma să fie realizate, la Arad, în nordul sau în sudul municipiului, lângă centura municipiului sau chiar în apropierea autostrăzii.

Un parc tehnologic comun ar putea exista în zona Orţişoara, spune Gheorghe Falcă. Dar acolo s-a dorit şi construirea aeroportului comun dintre Arad şi Timişoara, proiect eşuat din cauza suspiciunii timişorenilor de a-şi pierde baza aeriană.

În plus, există resentimente istorice între cele două comunităţi. Falcă le admite şi spune: „De acord, dar eu vreau să aleg dezvoltarea! Să ştiţi că până la urmă, dacă vorbiţi astăzi cu politicienii din Timişoara, vor spune că s-a greşit atunci. Noi am solicitat să se realizeze o societate unde să intre primăriile din Timişoara şi Arad, cele două consilii judeţene şi să unim cele două aeroporturi. Nu lua nimeni aeroportul Timişoara de acolo unde este, ci am fi investit în el, rezolvam mult mai uşor problema mişcării oamenilor care vin să investească în regiunea noastră. Aeroportul Timişoara nu este un aeroport al timişorenilor sau al administraţiei din Timişoara.  Este chiar un aeroport naţional, deci este aeroportul tuturor, eu doar am vrut să îl transformăm într-un aeroport regional în care să putem investi şi noi. Până la urmă, trebuie să ne gândim la viitor, pe care îl putem gândi împreună. Vă dau şi un argument: Timişoara este un pol de creştere care intră în competiţie cu oraşe ca Iaşi, Cluj, Constanţa. Aradul este în competiţie cu Zalău, Deva, oraşe sub 200.000 de locuitori. Împreună sărim de acest handicap al concurenţei cu alte oraşe. Pe o hartă mare, de la Budapesta la Belgrad, de la Sofia în Ucraina, nu există un pol economic de peste 500.000 de locuitori. Deci noi, de fapt, realizăm un nou pol economic la intersecţie de culoare europene. Dinamismul există, noi doar trebuie să aducem infrastructura şi să punem la punct totul, să putem ţâşni. După Bucureşti, în aceşti 14 ani, potrivit experţilor Băncii Mondiale, vom fi al doilea reper industrial al României. Nu vom putea concura Bucureştiul, dar se va spune că pe locul întâi este Capitala, pe locul al doilea polul Arad-Timişoara, apoi vor urma abia celelalte oraşe! Şi nu o spun eu, ci o spun experţii Băncii Mondiale, care au realizat aceste calcule”.

Sursa: Observator.info