Peste 17.000 de adulţi cu dizabilităţi trăiesc în centre rezidenţiale mari, de unde, în contextul îngrijirii improprii unei dezvoltări independente, 67 la sută dintre persoanele din această categorie nu ies până la sfârşitul vieţii, conform studiilor, informează IPP.

 Potrivit Institutlui pentru Politici Publice (IPP), cea mai recentă evaluare naţională arată că statul preferă să finanţeze un tip de asistenţă pasivă prestată în centre rezidenţiale mari în care ajung şi până la 350 de beneficiari (de ex. judeţul Alba - CRRN Galda de Jos, cu 350 beneficiari), în loc să insiste asupra dezvoltării de servicii în comunitate (locuinţe protejate - LP, centre de zi, asistenţă la domiciliu etc.), deşi România şi-a asumat angajamentul de a asigura un trai independent în comunitate pentru persoanele cu dizabilităţi, prin ratificarea Convenţiei ONU privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi.

"În mai puţin de jumătate din judeţele ţării (17), persoanele cu dizabilităţi pot accesa servicii alternative la sistemul rezidenţial - de tip locuinţe protejate, în restul ţării singura soluţie pentru persoanele cu dizabilităţi fiind centrele rezidenţiale, care pot ajunge să găzduiască chiar şi sute de persoane. Studiile arată că principala cauză de ieşire din sistemul rezidenţial este decesul (67% dintre beneficiari)", se arată într-un comunicatul transmis de IPP marţi, de Ziua Internaţională a Persoanelor cu Dizabilităţi.

Citând rapoartele Centrului de Resurse Juridice (CRJ) de monitorizare neanunţată, IPP semnalează că, în lipsa accesului la justiţie al persoanelor instituţionalizate, decesele acestora sunt puţin sau deloc investigate de organele judiciare competente, numărul acestora continuând să fie ridicat.

"Deşi am adoptat, din 2011, o lege cadru a asistenţei sociale, care permite statului să dezvolte sericii în comunitate capabile să încurajeze un tip de viaţă independent, inclusiv prin intermediul prestatorilor privaţi, la finalul anului 2012 numai în trei judeţe s-au încheiat contracte de prestare a serviciilor de către organizaţii specializate: Alba, Arad şi Bihor. Situaţia este alarmantă în raport cu practicile din toate ţările europene în care s-a întâmplat o reformă în acest domeniu, dar nu surprinzătoare în condiţiile în care organizaţiilor neguvernamentale interesate să contracteze serviciile li se solicită o contribuţie chiar şi de 50 la sută din costurile aferente. Serviciile comunitare adaptate, inclusiv o locuinţă în comunitate, nu sunt percepute ca un drept al persoanelor cu dizabilităţi, aşa cum este acest drept consfinţit de Convenţia ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi în art. 19", se mai arată în comunicat.

IPP susţine şi că standardele de cost din România nu încurajează dezvoltarea pieţei serviciilor alternative de îngrijire în comunitate, acestea fiind gândite pentru a întreţine actuala organizare de stat a serviciilor rezidenţiale mari.

"Mai grav, pe durata actualului exerciţiu financiar din fonduri UE, România a ratat oportunitatea de a finanţa proiecte în vederea dezvoltării de servicii alternative în comunitate alocând peste 27,6 milioane de euro pentru reabilitare/modernizare/extindere a centrelor rezidenţiale mari. Evaluările IPP arată clar că, în condiţiile în care Statul este dispus să plătească numai 1.233 lei pentru acoperirea costurilor asociate traiului pe lună unui beneficiar dintr-o locuinţă protejată, iar pentru un Centru de Recuperare si Reabilitare Neuropsihiatrica plăteşte 2.180,3 lei, în România scopul acestor politici publice nu este asigurarea unui trai în comunitate pentru persoanele cu dizabilităţi, ci întreţinerea unui sistem de stat bazat pe instituţionalizare şi care încalcă flagrant dreptul la viaţa independentă al persoanei cu dizabilităţi", susţine IPP.

Astfel, în cazul unui Centru de Recuperare şi Reabilitare Neuropsihiatrică, costurile medii variază de la 3.985 lei/beneficiar/lună la Sectorul 1 până la 1.426 lei în judeţul Alba. În ce priveşte o locuinţă protejată, DGASPC Galaţi alocă 4.513 lei/beneficiar/lună, spre deosebire de judeţul Bihor, cu 1.179 lei.

În acest context, IPP solicită Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Autorităţii de Management pentru Programul Operaţional Regional şi Ministerului Fondurilor Europene să canalizeze fondurile structurale din următorul exerciţiu financiar al UE 2014 - 2020 către dezvoltarea de servicii în comunitate închizând gradual centrele rezidenţiale.

Sursa: Observator.info