Miercuri o delegaţie a municipiului Arad s-a deplasat la Gyula unde au fost sărbătoriţi în cadrul evenimentului „Strângeri de mâni”, 19 ani de când cele două oraşe s-au înfrăţit. Din delegaţia arădeană au făcut parte viceprimarii Bognar Levente şi Cătălin Ţiţirigă, mai mulţi consileri locali, directorii Teatrului şi ai Filarmonicii, ai Direcţiei de Dezvoltare şi Asistenţă Comunitară, un reperezentant al ong-urilor şi funcţionari din primărie. Ei au fost întâmpinaţi de conducerea oraşului Gyula în frunte cu primarul Görgényi Ernő însoţit de viceprimari, consilieri locali şi alţi reprezentanţi ai oraşului consulul general al României la Gyula, Florin Vasiloni, dar şi preşedintele judeţului Bekes, Bányai Gábor.

Deschiderea oficială a evenimentului a reprezentat un schim de declaraţii de politeţe şi de gesturi festive. Gazda manifestărilor, primarul oraşului Gyula a afirmat: „Relaţia noastră se bazează pe o tradiţie veche iar în aceşti aproape 20 de ani relaţiile s-au sudat înregistrând succese tot mai mari după aderarea ţărilor noastre la Uniunea Europeană”. El a fost completat de viceprimarul Aradulu Bognar Levente: „Nutrim speranţa că această colaborare se va menţine şi în continuare pentru că ea este în interesul cetăţenilor”. De aici ştafeta a fost preluată de celălalt viceprimar al Aradului, Cătălin Ţiţirigă, care fiind la primul eveniment desfăşurat la Gyula, a fost cel care a efectuat simbolica strângere de mână cu primarul oraşului maghiar, ca o mărturie pentru faptul că această frăţietate dintre cele două localităţi are nu doar trecut ci şi viitor. Şi consulul general al României la Gyula a ţinut să aprecieze colaborarea între cele două oraşe declarând: „Felicit în numele guvernului României această colaborare. Sunt convins că românii din Gyula şi maghiarii din Arad sunt factori de stabilitate în cele două comunităţi”.

Odată încheiat momentul declaraţiilor protocolare s-a trecut la lucrul pe comisii. Practic participanţii s-au împărţit în două grupuri de lucru, unul pe zona cultură – turism – social iar celălalt pe segementul dezvoltării economice şi urbanistice. Mare parte însă a timpului alocat acestor discuţii a fost ocupat cu prezentarea situaţiei de moment a fiecăreia dintre cele două localităţi. Astfel am putut afla că Gyula pune turismul în centrul dezvoltării sale economice, motiv pentru care s-a investit foarte mult în extnderea şi modernizarea centrului balnear şi a ştrandului dar şi în restaurarea şi reabilitarea clădirilor istorice din oraş. Marea problemă a localităţii, ca de altfel a întregii zone este îmbătrânirea populaţiei deoarece foarte mulţi tineri preferă să plece la Budapesta şi în oraşele de dincolo de Dunărea unde salariile sunt mai mari.

În ceea ce priveşte colaborările pentru viitor majortatea discuţiilor s-au purtat în linii foarte generale. Am reţinut faptul că este destul de dificilă o colaborare pe zona educaţiei deoarece dacă România se află în plin proces de descentralizare a sistemului educaţional, în Ungaria lucrurile se petrec exact invers. Pe zona ong-urilor iarăşi sunt dificultăţi deoarece ong-urile arădene sunt axate în special pe activităţi sociale în timp ce Gyula are ong-uri cu precădere pe zona economică (aici însă nou înfiinţata Cameră Agricolă din Arad ar putea reprezenta un potenţial partener interesant). În zona culturală lucrurile se menţin deocamdată la vizite reciproce de tatonare a terenului la diferite festivaluri şi evenimente a directorilor de instituţii. De fapt frâna principală în colaborarea pe termen scurt dintre cele două oraşe este faptul că anul viitor în Ungaria vor avea loc alegeri locale astfel că se aşteaptă a se vedea strategia şi proiectele viitoarei administraţi.

A fost totuşi şi o excepţie în cadrul acestor discuţie. Reprezentanţii părţii maghiare au venit cu o propunere care dacă se va materializa un proiect de succes ar putea reprezentat o oportunitate de dezvoltare nesperată pentru comunitatea arădeană. Administraţia din Gyula doreşte să atragă tot mai mulţi turişti occidentali la ştrandul din localitate dar se loveşte de o problemă de infrastructură: aeroportul cel ma apropiat, cel din Bekescsaba nu poate primi curse aeriene pentru că este prea mic. Motiv pentru care partea maghiară a avansat ideea unui proiect comun Gyula – Arad pentru modernizarea aeroportului din oraşul nostru astfel că turiştii care vin din Occident la Gyula ar avea în oferta turistică aterizarea la Arad.

După finalizarea lucrărilor pe comisii, delagaţiile celor două oraşe au participat la dezvelirea unei plăci memoriale dedicate lui Salacz Gyula, cel mai longeviv primar al Aradului, care s-a născut în oraşul maghiar. Viceprimarul Bognar Levente a spus în cuvântul său că „Salacz Gyula este primarul care a urbanizat Aradul, l-a adus la stadiul de oraş european, cu o infrastructură dezvoltată”. La rândul său Puskel Péter, autorul unei cărţi despre Salacz Gyula a declarat despre acesta: “A fost tipul de funcţionar public care a pus interesele oraşului înainte de toate, demnitarul ce nu a cunoscut unul dintre termenii atât de uzitaţi astfel: corupţia”.

Vizita declaraţiei româneşti la Gyula s-a încheiat cu un periplu la noul aqua parc din Gyula care va fi inaugurat în câteva zile. Reprezentanţii administraţiei maghiare au şi declarat de altfel că speră că vizitatorii lor să spună acasă ceea ce au văzut acolo pentru că majoritatea clienţilor la ştrandul din Gyula sunt veniţi din România.

Anul viitor vor fi sărbătoriţi 20 de ani de frăţietate între cele două oraşe şi se aşteaptă ca evenimentele să aibă o amploare deosebită.

Sursa: Observator.info