Analiza oportunităţilor generate pentru Arad în cadrul proiectului Capitală Culturală Europeană, analiză realizată de ziarul Aradul, a determinat foarte multe reacţii. Unele dintre ele pun sub semnul întrebării utilitatea unui astfel de demers, altele îl susţin, aşa cum îndemnam şi noi, ca pe o cauză a întregii comunităţi.

Proiectul acesta ne învaţă, în primul rând, să gândim la scară mare priorităţile şi nevoile Aradului; să îndrăznim să credem în Arad şi în capacitatea noastră, ca şi comunitate, de a ne mobiliza şi acţiona pentru un interes comun, lăsând la o parte asperităţile şi antipatiile care grevează societatea arădeană.

Pentru înţelegerea corectă a fenomenului determinat de candidatura unui oraş pentru titlul de Capitală Culturală Europeană, ne propunem de această dată să conceptualizăm această noţiune şi să explicăm avantajele contabilizate de singura câştigătoare românească de până acum a acestei competiţii – urbea Sibiului.

Un titlu care animă energia Europei

Portalul ec.europa.eu remarcă faptul că titlul de „Capitală culturală europeană” a fost conceput pentru a sprijini apropierea între popoarele Europei. Aceasta a fost ideea care a stat la baza lansării lui, în iunie 1985, de către Consiliul de Miniştri al Uniunii Europene, la iniţiativa doamnei Melina Mercouri. Datorită numărului mare de vizitatori pe care i-a atras, titlul a câştigat din ce în ce mai multă notorietate în Europa şi are un impact cultural şi socio-economic remarcabil.

Începând cu 1985, peste aproape 40 de oraşe au fost desemnate Capitale culturale europene, de la Stockholm la Genova, de la Atena la Glasgow şi de la Cracovia la Porto. De-a lungul anilor, acest eveniment a evoluat fără a pierde din vedere principalul său obiectiv: acela de a pune în evidenţă bogăţia şi diversitatea culturilor europene şi a caracteristicilor lor comune, de a promova o mai bună cunoaştere reciprocă între cetăţenii europeni şi de a încuraja un sentiment al apartenenţei la aceeaşi comunitate „europeană”.

Programul a fost conceput "cu scopul de a apropia popoarele Europei" şi de a celebra contribuţia oraşelor la dezvoltarea culturii. Procedura de nominalizare se ghidează dupa principiul rotaţiei, ceea ce înseamnă că fiecare din ţările membre ale Uniunii Europene pot propune una sau mai multe capitale culturale în anul stabilit pentru fiecare în parte, prin rotaţie. Nominalizările sunt examinate de un juriu independent format din experţi în domeniul cultural.

Juriul este compus din doi membri nominalizaţi de Parlamentul European, doi numiţi de Consiliul Europei, doi reprezentanţi ai Comisiei Europene şi un membru nominalizat de Comitetul Regiunilor.

De-a lungul anilor popularitatea programului a crescut, influenţa culturală, socială şi economică a acestuia fiind sporite de numărul tot mai mare de turişti atraşi.

1 euro investit = 8-10 euro suplimentari!

Având ca resurse bibliografice „European Cities and Capitals of Culture”, de Robert Palmer (RAE Associates, august 2004) şi "The Economy of Culture in Europe" (KEA European Affairs, 2006), portalul ec.europa.eu trece în revistă beneficiile şi riscurile candidaturii unui oraş. Le publicăm, pentru că ele sunt relevante şi pentru Arad!

"Capitala culturală europeană poate genera avantaje substanţiale pentru un oraş în domeniile cultural, social şi economic, atât pe parcursul anului respectiv, cât şi ulterior. Este vorba de o ocazie unică de a regenera oraşele, de a le schimba imaginea şi de a le face publicitate la nivel european şi internaţional, ceea ce poate duce la dezvoltarea turismului. Un studiu efectuat de un birou de experţi independent privind capitalele culturale europene dintre 1995 şi 2004 arată că 80% din persoanele responsabile cu evenimentul şi care au răspuns la chestionare cred că este vorba de cea mai benefică manifestare culturală pentru oraşe şi că aceasta stimulează dezvoltarea lor.

Anumite capitale din trecut care s-au bucurat de succes au estimat că fiecare euro investit în eveniment poate genera între 8 şi 10 euro suplimentari. În consecinţă, evenimentul poate contribui la creştere şi la crearea de locuri de muncă.

În acest context, este utilă menționarea faptului că sectorul cultural și al creației artistice joacă un important rol economic şi social în Europa: în 2003, sectorul a contribuit cu 2,6% la PIB-ul UE.

Instabilitatea dăunează şanselor proiectului

De asemenea, Capitalele culturale europene pot contribui semnificativ la incluziunea socială şi la dialogul intercultural. De exemplu, unele dintre capitalele care s-au bucurat de succes au inclus programe imaginative de informare directă a comunităţii şi au utilizat în mod eficient activităţile de voluntariat.

Cu toate acestea, avantajele nu sunt automate. După acordarea titlului, oraşul trebuie să pună în aplicare evenimentul în mod eficace pentru a garanta obţinerea avantajelor maxime de pe urma anului respectiv. Din aceste motive, este esenţial ca angajamentele luate în etapa de selecţie de către toţi actorii la nivel naţional să fie îndeplinite în etapa de pregătire şi pe parcursul evenimentului.

În pofida avantajelor potenţiale, este importantă abordarea realistă a evenimentului; oraşele se pot confrunta cu probleme legate de eveniment, inclusiv cu critici, dezamăgiri, riscuri politice şi dificultăţi financiare. Deocamdată la noi, la Arad, se manifestă criticile... Fiindcă suntem abia la început, probabil că pe măsură ce vom înainta în proiect, vor urma şi altele...

Deseori, eşecurile se datorează slăbiciunilor în gestionarea proiectului sau în finanţarea evenimentului de către autorităţile publice. De exemplu, o situaţie instabilă a personalului (directorii administrativi şi artistici) din structura responsabilă cu implementarea evenimentului poate cauza probleme în punerea în aplicare în mod eficace a acestuia. Pot apărea probleme şi în cazul în care noi responsabilii politici sunt aleşi în intervalul dintre desemnare şi anul respectiv, iar noua configuraţie politică nu este de acord cu angajamentul anterior. Prin urmare, este important să se încerce obţinerea prealabilă a unui consens politic şi protejarea împotriva oricăror schimbări potenţial destabilizatoare, legate de personal şi de finanţare, care ar putea apărea în urma schimbărilor politice fie la nivel naţional, fie la nivel local."

Johannis: iată ce a avut Sibiul de câştigat!

Într-un interviu acordat jurnalistului Florian Vlădăcenco, de la portalul vacantesicalatorii.ro, primarul Sibiului, Klaus Johannis, sintetiza principale avantaje ale dobândirii titlului de Capitală Europeană a Culturii: "A adus Sibiului oportunitatea de a atrage o vizibilitate mai mare, pe plan naţional, dar, mai ales, pe plan european. Este şansa oraşului nostru de a se face cunoscut prin cultura sa. Conceptul de capitală culturală Europeană înseamnă, la un nivel mai pragmatic, posibilitatea de creştere a potenţialului turistic al Sibiului şi împrejurimilor. Aceasta se poate realiza prin atragerea unui număr cât mai mare de vizitatori care doresc sa participe la evenimentele culturale. Pregătirea oraşului pentru un astfel de eveniment a fost o mare provocare, dar a meritat, pentru că investiţiile făcute rămân. În cadrul programului de modernizare au fost reabilitate 40 de străzi şi artere principale, pieţele publice din centru. Clădiri de o importanţă istorică inestimabilă au fost restaurate şi a fost refăcut întregul iluminat public din centrul istoric. Pregătirile au început încă din anul 2004. De atunci, până în 2007, au fost investite peste 100 de milioane de euro în lucrări de infrastructură. Aceste investiţii au fost suportate în întregime de municipalitate şi acest lucru a fost posibil, deoarece în ultimii ani bugetul local a crescut de zece ori. Guvernul României a decis să contribuie cu peste 20 de milioane de euro pentru reabilitarea şi modernizarea Aeroportului Internaţional Sibiu (proiect în valoare de peste 60 de milioane de euro), restul fiind suportat de autorităţile locale."

Sursa: Observator.info