Angajaţii Direcţiei Silvice Arad (DSA) provoacă un adevărat dezastru în pădurea de la Somoş. Deşi pădurea face parte din Situl natura 2000 ROSPA 0015 Câmpia Crişului Alb şi Negru, fiind vorba astfel despre o arie protejată, silvicultorii scot din rădăcini arborii pe o distanţă de aproximativ 12 kilometri. Defrişările sunt făcute cu buldozerul, pentru construirea unui complex de vânătoare. Asta, cu toate că, în conformitate cu Decizia etapei de încadrare nr. 2215/22.02.2011, emisă de Agenţia pentru Protecţia Mediului, lucrările se pot realiza doar dacă „nu se vor executa tăieri de arbori în vederea realizării investiţiei”. Mai mult, trebuie spus că nu a fost emis niciun alt document care să permită silvicultorilor să facă defrişări la Somoş. Se pare însă că angajaţii DSA nu au ţinut cont de astfel de „amănunte”, lama buldozerului înlăturând din cale arborii nemarcaţi pe o lăţime de aproximativ cinci metri. Deşi s-a încercat înlăturarea pagubelor produse, acest lucru nu s-a putut întâmpla, fiind vorba despre o suprafaţă foarte mare.

Având în vedere dezastrul produs la Somoş, pe fir au intrat Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi Vânătoare, Garda de mediu şi Agenţia pentru Protecţia Mediului, care au demarat controale la faţa locului.

Prietenul directorului...

Localnicii povestesc că în aceste condiţii, şeful de district, C.C., ar fi început să-şi ameninţe colegii de serviciu, susţinând că pe el nu l-ar interesa de nimeni şi de nimic, el fiind susţinut de directorul DSA, care este prietenul său. De altfel, din informaţiile noastre, cei doi au fost recent împreună la Barcelona, la un meci de Liga Campionilor.

Acte întocmite retroactiv

În ceea ce priveşte tăierile la ras de salcâm făcute luna trecută, oamenii povestesc că actele justificative ar fi fost întocmite retroactiv. „A mers şi-a pus tăbliţele cu datele de identificare ale parcelei, doar că a omis să spună că autorizaţia este eliberată pentru perioada 27 februarie- 31 martie, aceasta fiind perioada de exploatare a partizii. A început să taie înainte de eliberarea autorizaţiei. Oamenii din Ţipari, care au fost prinşi cu drujbele şi cu căruţele, în momentul în care s-au ocupat de arborii nemarcaţi, arbori extraşi cu rădăcină cu tot, au spus că  şeful de district le-a dat voie să procedeze astfel”, susţin sătenii. Prin zonă se mai vorbeşte că silvicultorii ar fi încercat să împuşte doi iepuri dintr-un foc prin aceste defrişări făcute cu ajutorul buldozerului. Pe de o parte s-a încercat să se acopere pagubele, iar pe de altă parte, materialul lemnos rezultat în urma tăierilor ilegale  este valorificat de şeful de district, fiind încărcat direct în căruţe. „Întrebaţi fiind căruţaşii de ce taie direct din pădure,  au răspuns că ei şi taie, şi încarcă şi valorifică lemnul. Mai mult, şeful de district a încercat de ochii lumii să scoată material lemnos la drum auto, fiind în acest sens sortaţi ca lemn de foc câţiva metri steri. Conform regulilor, RNP nu are voie să vândă decât lemn de foc fasonat, ceea ce înseamnă că tot lemnul trebuie scos la drum auto. Şeful de district vinde lemnul direct din pădure, pentru că-i convine, că nu mai plăteşte anumite operaţiuni, cum ar fi fasonarea şi transportul până în rampă. Această persoană conduce districtul ca pe propria moşie. Niciunul dintre subalterni nu are voie să facă ceva ce contravine dorinţelor sale...”, mai povesteşte unul dintre localnicii cu care am stat de vorbă. De altfel, din informaţiile noastre,  şeful de district le-a spus oamenilor că buldozerul este venit de la Gurahonţ, de la prietenul directorul DSA. Am dori să ştim dacă a venit în baza unui act,  cine a autorizat această lucrare ilegală, dacă există vreo prevedere în legislaţia silvică se permite să scoţi arborii cu rădăcină cu tot în plină vegetaţie şi în ce condiţii. Având în vedere că pădurea de la Somoş este una foarte mică, de doar 700 de hectare, fiind o pădure de protecţie şi singura pădure până la graniţa cu Ungaria, care se află la aproximativ 30 de kilometri, iar până la pădurea de la Ineu mai sunt alţi 30 de kilometri, având în vedere că în Strategia Naţională de Apărare la capitolul riscuri şi ameninţări a fost inclusă şi „degradarea mediului înconjurător şi dezastrele naturale, inclusiv cele generate de schimbările climatice”, având în vedere că există deja o iniţiativă legislativă care include defrişările ilegale pe lista ameninţărilor la adresa siguranţei naţionale a României, ne întrebăm cine va răspunde pentru cele întâmplate la Somoş.

De asemenea ar fi interesant de văzut cine şi-a permis să scoată această suprafaţă de pădure pe o distanţa de aproximativ 12 km, cu o lăţime de circa cinci metri din fondul forestier, cine a decis schimbarea destinaţiei terenului, din fond forestier în drum? În plus rămâne încă un semn de întrebare. Oare pădurarul care a fost angajat să se ocupe de acest canton cunoaşte ceea ce se întâmplă în zonă sau este nevoit să tacă?

Sursa: ARQ