După trei ani de cercetări în cazul căprioarelor otrăvite pe terenuri agricole din județ, procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Arad au decis să claseze acest caz.

Purtătorul de cuvânt al instituției, Flavius Chiș, cel care a fost și procurorul de caz, ne-a declarat că moartea căprioarelor nu poate fi încadrată la infracțiunea de braconaj, în baza căreia s-au desfășurat cercetările.

”Soluția dată este de clasare a urmăririi penale pe considerentul ca fapta nu e prevazută de legea penală”, a declarat procurorul Flavius Chiș.

Moartea celor peste 230 de căprioare - dar și a altor viețuitoare, precum fazani sau iepuri – nu poate fi negată însă de nimeni, chiar dacă nu mai este considerată o infracțiune, iar procurorii nu se mai ocupă de caz.

În acest caz, alte instituții ale statului, precum Direcția Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, vor putea aplica amenzi. Pentru a proba faptele, se vor putea folosi de informațiile adunate până acum de către procurori.

Persoanele nemulțumite de clasarea cazului, eventual acelea care au suferit prejudicii materiale, au dreptul să formuleze o plângere la conducerea Parchetului de pe lângă Judecătoria Arad. Dacă nici soluția primită de aici nu este cea la care se așteaptă, se pot adresa cu o plângere judecătorilor.

Moarte semănată pe câmpuri

În decembrie 2011, pe terenuri agricole din Nădab și Dorobanţi s-a semănat moarte. Au fost găsite zeci de căprioare otrăvite. După începerea cercetărilor, alte cadavre au fost descoperite în fiecare zi, timp de o lună, iar numărul animalelor moarte a ajuns la peste 230.

Chiar dacă anchetatorii nu au spus-o, se știe că otrăvirea căprioarelor s-a produs pe terenuri gestionate de combinatul condus de Dimitrie Muscă, care are una dintre cele mai de succes afaceri din domeniul agricol din țară.

Muscă a și recunoscut în fața presei că a fost vizitat de către procurori și polițiști, dar a negat că le-a pus gând rău căprioarelor. Omul de afaceri spunea că animalele nu au murit din cauza otrăvurilor folosite la combaterea rozătoarelor, ci „probabil de o molimă”.

Moartea căprioarelor a produs nu doar emoție, ci și pagube însemnate. Statul și gestionarii fondurilor de vânătoare au rămas cu pagubele estimate la 250.000 de euro, rezultate prin depopularea masivă.

Sursa: ARQ