În motivarea deciziei judecătorilor Tribunalului Timiș de arestare preventivă a șefului Consiliului Județean - publicată ieri în premieră de ARQ - se arată clar că denunțătorul este Cristian Drăgan, administratorul județului, cel care a intermediat mita pentru Nicolae Ioțcu și care, încă dn 8 iunie, a făcut o înțelegere cu procurorii.

În document se arată că, prin ordonanţa procurorului din data de 08.06.2015, lui Cristian Drăgan ”i s-a autorizat să desfăşoare mai multe activităţi în calitate de colaborator al organului judiciar”.

Apărătorii lui Ioțcu au arătat, însă, în fața instanței, în momentul dezbaterii cererii de arestare preventivă formulate de DNA, că lui Drăgan nu i se putea atribui calitatea de colaborator al procurorilor pentru că era deja denunțător.

”Văzând dispoziţiile legale cuprinse în art. 150 C.p.p. raportat la exigenţele impuse de Curtea europeană a drepturilor omului în ceea ce priveşte colaboratorii organelor judiciare în contextul dreptului la un proces echitabil, apărătorul solicită a se observa faptul că numitului D.C.I. (Drăgan Cristian Ioan – n.r.) nu-i putea fi atribuită o astfel de calitate întrucât acesta avea deja calitatea de denunţător şi, prin urmare, în mod evident era o persoană interesată în prezentul dosar”, scrie în motivare.

ȘTIA CĂ E URMĂRIT!

Din motivarea arestării mai reiese că procurorii considerau că șeful CJ Arad știa că este în atenția anchetatorilor: ”Reprezentantul Ministerului Public susţine că persoana inculpată era conştientă de gravitatea faptelor săvârşite. Acesta ştia că se află în atenţia organelor de cercetare penală, astfel de fiecare dată inculpatul I.P.N. a încercat să se asigure că poartă discuţiile care i-ar putea atrage răspunderea penală într-un mediu sigur, controlat, un mediu care să fie inaccesibil organelor de urmărire penală, ori de culegere a informaţiilor”.

Pe de altă parte, apărătorul lui Ioțcu a susținut în fața instanței, conform celor scrise în motivare, că ”nu există probe privind pretinderea unor sume de bani; nu există indicii din care să rezulte că ar fi existat vreo legătură între inculpat şi reprezentanţii acelor societăţi; nu există promisiunea inculpatului faţă de beneficiari că va determina un funcţionar public să îndeplinească anumite atribuţii, să nu le îndeplinească sau să întârzie îndeplinirea unor atribuţii de serviciu; nu a oferit nici o garanţie că actul pe care îl solicită, se va îndeplini cu siguranţă”.

CONCLUZIA JUDECĂTORULUI

La dezbaterea privind cererea de arestare preventivă formulată de DNA, judecătorul a constat că, ”în urma derulării activităţii presupus infracţionale, inculpatul I.P.N., în calitatea sa de președinte al Consiliului Județean Arad, a pretins și primit de la numitul P.A.M. – reprezentant al SC Medicare Technics SA, prin intermediul denunțătorului D.C.I., sume de bani care nu i se cuveneau”.

”Acţionând în această modalitate, inculpatul I.P.N. a încălcat în mod grav deontologia funcției publice deținute, producând un prejudiciu de imagine instituţiei pe care o conduce şi aducând o atingere importantă nu numai activităţilor de serviciu ale Consiliului Județean Arad, ci şi intereselor legale ale persoanelor. Prin întregul său comportament inculpatul I.P.N. a dovedit disponibilitate în negocierea prerogativelor sale şi ale subordonaţilor săi, arătând că înţelege ca, în schimbul primirii unor foloase materiale, să procedeze la îndeplinirea atribuţiilor specific funcției sale în mod ilegal şi discreţionar, sub acest aspect neavând nici un fel de importanţă împrejurarea că rolul său în fruntea Consiliului Județean Arad era cel de a coordona politica statului la nivelul județului și de a avea în vedere, la luarea deciziilor, interesul cetățenilor județului Arad”, a arătat judecătorul de drepturi și libertăți.

În urma concluziilor, instanța a decis că ”lăsarea acestuia (Nicolae Ioțcu) în libertate prezintă un pericol pentru ordinea publică”.

Sursa: ARQ