Un arădean de 26 de ani, student la una dintre cele mai bune universități din lume – Universitatea Comercială Luigi Bocconi Milano, vine cu o ofertă inedită: tânărul își pune la dispoziție propria casă din județul Arad, cumpărată în urmă cu doi ani.

Tudor Cârstoiu este plecat din Arad de șase ani și este consultant IT/cercetător în domeniul economiei digitale, dar și vicepreședinte al campusului universității, din 2013. În momentul de față, urmează un master în economia și managementul inovației și tehnologiei.

Marcat de criza refugiaților, pe fondul unei probleme similare în istoria familiei, arădeanul a decis să ajute cel puțin o familie de sirieni care a fugit din calea războiului.

Astfel, Tudor Cârstoiu își pune la dispoziție casa din localitatea Șilindia. Este o casă tradițională, cu trei camere, în care el și mama sa au investit începând cu momentul achiziției.

Locuința este liberă în acest moment, deși mama tânărului locuiește acolo șase luni pe an, în restul timpului fiind plecată din țară. Cu toate acestea, familia de arădeni a decis să ofere casa pe termen nelimitat.

”Cred că în astfel de momente trebuie să fim alături de oameni care au rămas pe drumuri. Fac asta și pentru că bunicul meu și familia sa au fost expulzați din Bucovina de Nord. Rușii i-au scos cu armele din casă. Familia mea știe ce înseamnă să treci printr-o astfel de dramă”, își explică gestul Tudor Cârstoiu.

Tânărul consideră că refugiații ”nu trebuie tratați ca o problemă, ci ca oportunitate”.

”Trebuie să ținem cont și de scăderea natalității și îmbătrânirea populației în Europa. De aceea cred că ambele părți au de câștigat, atât refugiații cât și țările care îi vor găzdui. Istoria a dovedit că acolo unde există diversitate și este acceptată,  există și prosperitate”, a spus arădeanul.

Referitor la oferta sa, Tudor Cârstoiu spune că are câteva condiții de bază pentru cei care vor să locuiască în casa din Șilindia: să nu fie radicali religioși, cel puțin un membru al familiei să fie vorbitor de limba engleză, oamenii să își dorească să învețe limba română, să fie gospodari și să aibă grijă de locuință.

Studentul își dorește ca gestul său să fie urmat și de alți români, amintind că multe dintre orașele noastre au fost construite și cu ajutorul imigranților.

Sursa: ARQ