Județul Arad este ignorat total de către guvernele României și Ungariei atunci când este vorba de consultări pe marginea planurilor de extindere a centralei nucleare din Paks, localitate aflată la nici 200 de kilometri de Nădlac.

Ungaria anunță că merge mai departe cu proiectul de construire, cu ajutorul Rusiei, a două noi reactoare nucleare, în care investește 12 miliarde de euro. Proiectul a alarmat de mult organizațiile ecologiste, dar și Bruxelles-ul, care a impus Ungariei să organizeze dezbateri publice și în România, pentru a prezenta riscurile.

Chiar dacă județul nostru ar fi cel mai afectat în cazul unor emisii radioactive, am fost ignorați total de către guvernele celor două țări, care au organizat dezbateri doar la Oradea și la Timișoara (astăzi), orașe aflate la distanță mai mare.

Dezbaterile au fost organizate de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, dar autoritățile din Arad nu au fost nici măcar invitate la discuții. Nici Agenția de Mediu Arad și nici Consiliul Județean nu au fost solicitate să-și spună punctele de vedere.

ARQ a consultat sumarul proiectului dat publicității de Ungaria la cererea Bruxelles-ului (document atașat mai jos), iar din acesta rezultă clar că suntem orașul cel mai afectat în caz de accident.

"(...) în toate cazurile, datele (valorile dozelor de inhalare -n.r.) referitoare la orașul Arad au fost cele mai mari (dintre toate orașele pentru care s-a făcut evaluarea - n.r.), atât pentru adulți, cât și pentru copii, dar în nici unul dintre cazuri nu au atins valoarea pragului impactului radiologic, adică valoarea dozei de constrângere. Astfel, se poate spune că impacturile radiologice cumulate care au depășit granițele țării, chiar în cazul emisiilor care au depășit nivelul de proiectare, au rămas sub valorile dozei de constrângere determinate de organele competente, deci impactul are caracter neutru", se afirmă în document. Acesta este redactat astfel încât să nu sperie populația, însă arădenii nu au de ce să creadă în cele susținute de către autoritățile ungare.

Ecologiștii consideră că studiul de evaluare a impactului asupra mediului are o serie de deficienţe. Printre altele, nu se analizează detaliat riscul în caz de seism, inundaţii, terorism, sabotaj sau război. Și informațiile despre managementul deșeurilor radioactive sunt insuficiente.

Greenpeace a arătat că microclimatul de pe Dunăre ar putea fi afectat. Dincolo de eventualele scurgeri radioactive, temperatura apei din fluviu ar putea crește la 30 de grade, deoarece aceasta este folosită pentru răcirea reactoarelor centralei.

Greenpeace a recomandat ca miliardele de euro să fie investite în energia regenerabilă, însă Ungaria vrea să înceapă lucrările la reactoare în 2018.

La Paks există deja patru reactoare, care au fost puse în funcţiune între anii 1982 şi 1987. Au fost proiectate pentru o perioadă de funcţionare de 30 de ani, dar este planificată extinderea licenţei de operare pentru alți 20 de ani.

Sursa: ARQ