La inceput de septembrie, adica sambata, 3 septembrie, incepand de la ora 19,00, in Parcul Reconcilierii, Filarmonica de Stat intampinat aradenii cu un eveniment de traditie, fara de care toamna aradeana nu ar putea incepe: Gala de Opera – Open Air.

Ajunsa la cea de a zecea editie, gala din acest an a fost pregatita de maestrul italian Giuseppe Caranannte iar invitatii care au urcat pe scena din Parcul Reconcilierii au fost solisti de prima mana ai scenei lirice italiene: sopranele Marialucia Caruso si Antonietta Sinischialchi, tenorul Francesco Malapena (numit mostenitorul potential al legendarului Enrico Caruso) si baritonul Pier Luigi Dilengite.

Programul Galei a fost structurat in doua parti. Prima dintre ele a cuprins o selectie Bellini - Verdi – Puccini, in cadrul careia invitatii speciali, in acompaniamentul celor doua ansambluri ale Filarmonicii de Stat Arad, au prezentat dramaticele arii din Puritanii (Ah, Per sempre io ti perdei) sau Forta destinului (Pace mio Dio), cu marile favorite din Tosca (Recondita armonia) sau Turandot (Nessun dorma), dar si  cu  unul dintre cele mai cochete valsuri din repertoriul liric al lumii, acela al Musettei  din Boema.

Cea de a doua parte a Galei a transportat spectatorii intr-un spatiu solar, de o muzicalitate si un romantism aparte – cel al cantonetelor napolitane. Un periplu prin cariera de aproape un secol a acestui gen, de la inceputurile sale, marcate de splendidele Te Voglio bene assaje sau Santa Lucia, pana la apogeul ei, celebrat de nemuritoarele Torna a Surriento, Core’ngrato, O sole mio…. Partiturile napolitane au fost pregatite in orchestratiile si aranjamentele puse la dispozitia Filarmonicii de Asociatia Vincenzo Bellini, versiuni supervizate de Giuseppe Carannante.

In pauza dintre cele doua parti ale Galei, Glad Varga, Presedintele Centrului Judetean de Voluntariat a invitat publicul la concertul ABC la Aeroport - Open Air Festival, eveniment de muzica electronica organizat pe Aeroportul din Arad si unde unul dintre invitatii de marca va fi maestrul Gheorghe Zamfir.

Sursa: ARQ