Asezata la doar 25 de kilometri de municipiul Arad, spre granita de vest a Romaniei, Pecica are un trecut istoric tumultos, pe teritorul orasului a fost localizata in trecut si cetatea dacica Ziridava. Multe descoperiri arheologice au fost in aceasta zona si au dat numele unei importante perioade istorice cunoscuta sub denumirea de Cultura Periam-Pecica.

Prima mentiune documentara a asezarii dateaza din anul 1329, iar atestarea documentara a localitatii dateaza din anul 1335, asezarea fiind cunoscuta sub denumirea de Petk. Sederhatul este consemnat doar din anul 1913, iar Turnu din anul 1333 sub denumirea de Mok .

Bodrogu Vechi este atestat documentar pe la anul 1422 sub denumirea de Bodruc. In 1689 Imperiul Austriac a dispus o colonizare masiva cu sarbi pentru paza granitei de pe Mures, impotriva turcilor. Astfel, au trecut in tinutul Aradului aproximativ 70-80.000 de sarbi, impreuna cu episcopul lor din Ipec Arsenie Petrovici. Colonistii au beneficiat de multe privilegii in schimbul serviciilor graniceresti.

Intre 1751 si 1752, la Pecica are loc revolutia capitanului Pero, fiind insa inabusita, dupa care emigreaza un numar de circa 32.000 de sarbi plecand in stepele din dreapta Nistrului, iar un mare numar de sate raman depopulate.

In perioada interbelica insa, Pecica a fost resedinta unei plase din judetul Arad, fiind  o comuna mare de importanta majora in regiune atat comercial, cat mai ales agrar, datorita holdelor manoase de aici si datorita asezarii pe ruta comerciala cu Imperiul Austro-Ungar.

In trecut, locuitorii din Muntii Apuseni ajungeau pana la Pecica cu carutele si caii aducand scanduri si  ciubere si intorcandu-se inapoi cu grane din Campia Pecicana. In vremea comunismului, Pecica era renumita ca si granarul judetului Arad, iar „Pita de Pecica” era foarte apreciata si atunci ca si acum.

De doua ori pe saptamana trimiteau Pecicanii „Pita de Pecica” lui Ceausescu, iar atunci cand Tovarasul  vizita judetul Arad, intotdeauna in programul de vizita era inclusa Pecica. Astazi, pita de Pecica este foarte apreciata si de romanii care se intorc acasa din Europa si nu numai, iar atunci cand ajung la Pecica, opresc si cumpara Pita Pecicana sa aduca acasa la parinti.

Fiind o comuna foarte mare, cu potential agricol deosebit, s-a dezvoltat si comercial creandu-se multe locuri de munca, iar prin anii 80 devine un important centru de extractie a petrolului din zona, lucru care  avantajeaza si mai mult comuna de atunci.

Astazi, Pecica nu mai are acel iz agricol de alta data, din anul 2004 fiind declarata oras, modernizandu-se de la un an la altul. Numai in ultimii ani a luat un avant extraordinar atat economic, cat si cultural,  devenind un oras frumos, curat, iar ca numar de locuitori este primul dupa Arad.

Cu doar cativa ani inainte, s-a realizat si legatura printr-un pod peste Mures cu partea Banatului, ceea ce face din Pecica un oras cu un potential si mai mare.

Am stat de vorba cu primarul orasului, domnul Petru Antal, despre ceea ce a realizat in oras si in satele apartinatoare, Turnu si Sederhat, despre investitiile realizate si despre ceea ce doreste sa realizeze si in acest an pentru Pecica.

„Anul trecut am reusit sa inauguram hala agroalimentara  in cadrul pietei din Pecica, iar acum se pot vinde si produse  de origine animala, un lucru benefic pentru cetateni. De asemenea am reabilitat Scoala Gimnaziala Numarul 2, unde functioneaza clasele I-IV si am finalizat si ,,constructia a 49 de case sociale” , printr-un program finantat de ANL.

Am finalizat si trotuarele pe o strada intreaga, pe ambele parti in Sederhat, fiind vorba de strada nr. 3, urmand ca in acest an sa modernizam inca 20 de strazi in Pecica prin asfaltare, trotuare, pista pentru biciclisti, santuri de scurgere, podete, spatii verzi si parcari.

La fel urmeaza si introducerea retelei de apa potabila si canalizare, fiind vorba de 10% apa potabila si 20% canalizare pe strazile unde au ramas nefinalizate lucrarile, iar in cele doua sate, Sederhat si Turnu, vom incepe de la zero si toate lucrarile le vom face cu fonduri europene.

Caminul Cultural din Turnu va fi modernizat si el, insa  vom continua construirea de  trotuare la Sederhat si pe celelalte strazi. Tot anul acesta dorim sa modernizam sapte scoli si gradinite in Pecica si Turnu, avand deja proiectele depuse. Ne-am apucat recent de modernizarea strazii 22 din Pecica si a drumului in extravilan spre Batania.

Un alt proiect de anvergura pentru Pecica pentru care am depus deja documentatia, este construirea unui parc de agrement modern pe o suprafata de cinci hectare langa ferma de bivoli, fiind de fapt un complex de agrement, incluzand si o scena pentru spectacole. Acest proiect a fost depus pe fonduri europene, el momentan este in curs de jurizare.

Anul acesta avem si multe evenimente culturale atat in oras, cat si in satele apartinatoare si voi enumera doar cateva: „Praznicul de pita noua” - un eveniment traditional la Pecica, „Folk pe paine”, „Zilele orasului Pecica” si a satelor Turnu Bodrogu-Vechi si Sederhat, hramurile bisericilor, „Pomana porcului”, baluri inter-etnice, „Spectacol de muzica si poezie” , spectacole folclorice, „Balul pensionarilor”, „Gala de muzica populara maghiara” si multe altele avand de-a lungul anului peste 100 de activitati culturale.

Desigur nici turismul nu l-am uitat si aici as vrea sa punctez faptul ca la ferma de bivoli (animale pe cale de disparitie) din Pecica, anul trecut am avut peste 10.000 de vizitatori.

De asemenea si la centrul de vizitare turistica vin grupuri organizate, deoarece se pot face circuite cu bicicletele inchiriate de la noi, folosind pista de biciclete care trece prin padure pana la manastirea Bezdin peste Mures. Am avut turisti si din strainatate, din America de Sud, America de Nord, Asia si foarte multe tari din Europa si putem spune ca numarul turistilor creste cu cel putin 1500 persoane de la un an la altul.

Dorinta noastra este de a moderniza orasul Pecica si satele apartinatoare pentru ca cetatenii sa beneficieze de un nivel de trai ca in orasele mari, dar in linistea unui orasel curat, elegant, avand toate cele necesare pentru un trai civilizat”. a incheiat domnul primar Petru Antal.

Sursa: ARQ