Chiar in zona centrala a orasului, la doi pasi de Consiliul Judetean si de noul sediu al Inspectoratului Scolar, gunoaiele au umplut albia canalului Muresel.

O groapa de gunoi s-a format pe strada Miron Costin, chiar in albia canalului Muresel. Cantitati mari de deseuri menajere si PET-uri s-au adunat de saptamani bune, fara ca responsabilii sa se sesizeze. Este vorba de Agentia Nationala de Imbunatatiri Funciare (ANIF) Arad, care administreaza canalul si o latime de cativa metri din ambele maluri.

Pe langa mirosul de dejectii pe care acest canal il emana de atatia ani, aradenii au trebuit sa suporte si mizeria chiar de sarbatori. Asta pentru ca din birouri, responsabilii ANIF (care de ani de zile se dovedesc incapabili sa intubeze canalul)  nu vad gunoaiele si nu simt mirosul pestilential.

Primaria Arad si-a exprimat intentia de a prelua Mureselul de la ANIF, pentru a investi, adoptand chiar un proiect in acest sens, in toamna anului trecut. Municipalitatea vrea sa preia o lungime de 6500 de metri din canal, adica portiunea care traverseaza orasul. Numai ca lucrurile se misca greu...

Directorul ANIF Arad, Mircea Purcaru, sustine ca autoritatea centrala a acceptat propunerea Primariei Arad si ca mai departe trebuie trimisa o cerere catre Guvern, astfel ca procedurile birocratice sunt abia la inceput.

In urma cu cinci ani, dupa ce mii de aradeni au semnat o petitie pentru intubarea Mureselului, ANIF a aprobat fondurile necesare, insa lucrarile nu s-au mai derulat. Au fost amanate de la un an la altul, fara explicatii.

Primarul Gheorghe Falca a declarat, cu mai multe ocazii, ca Mureselul poate fi valorificat, daca este curatat corespunzator, sunt oprite deversarile ilegale si se fac unele amenajari. In jurul canalului s-ar putea amenaja parcuri cu alei, iar anumite segmente ale Mureselului ar putea deveni navigabile pentru ambarcatiuni de agrement.

Primarul a spus ca municipalitatea este dispusa sa investeasca in aceste amenajari, astfel incat peste cativa ani canalul urat mirositor si plin de gunoaie sa devina un punct de atractie.

Sursa: ARQ