Comuna Vinga are prin natura asezarii sale geografice un specific agrar, fiind pozitionata in cimpia Banatului si avind un potential agricol excelent (fiind recunoscuta si in trecut ca o parte importanta din grinarul judetului Arad, dar si a Banatului). Vinga si satele apartinatoare, Manastur si Mailat, s-au dezvoltat bine de citiva ani datorita faptului ca au fost accesate fonduri Europene si Guvernamentale de catre aparatul Primariei si implicit al primarului Ioan Sorin Negrei, care au dus la modernizarea comunei si la imbunatatirea nivelului de trai al oamenilor.

Astazi, comuna Vinga beneficiaza de strazi asfaltate, de un frumos parc multifunctional in comuna, capele la cimitire, modernizarea salilor de clase la liceul din Vinga, modernizarea Caminului Cultural din Vinga, iar acum si Caminul Cultural din Manastur si multe alte obiective de interes local pe care nu le mai enumeram pentru ca se vad.

Primarul Sorin Negrei a venit din mediul privat, din agricultura, unde a invatat cum se fac investitiile, dar si cum trebuie cheltuit fiecare ban, a stiut sa asculte glasul pamintului si cum sa obtina productie agricola ca sa multumeasca consatenii din Manastur, care i-au acordat increderea de a conduce societatea, dar in acelasi timp sa obtina si profitul necesar societatii.

Nu este usor in agricultura, munca multa de dimineata, cind dau zorii pina noaptea tirziu, dar satisfactiile au fost pe masura si a lasat lucruri frumoase in urma, o Societate Agricola care prospera si astazi, cu utilaje performante si paminturi lucrate profesional. A predat stacheta  atunci cind oamenii comunei l-au ales ca primar, vazindu-l capabil sa ii conduca, iar Sorin Negrei nu i-a dezamagit pentru ca avea experienta si dorinta de a vedea comuna Vinga mai moderna si mai frumoasa. Astazi este mindru de ceea ce a realizat pina in prezent, dar nu se va opri pentru ca are noi proiecte pentru comuna care sint in derulare (urmind canalizarea si altele).

Societatea Agricola Manastureana este astazi condusa de doamna Lia Negrei, sotia dinsului si fiul sau, Alin Negrei, care lucrase inainte intr- o companie cu profil agricol, a reusit sa faca performanta in agricultura invatind de la tatal sau si implicindu-se in dezvoltarea acestei societati. Astazi, societatea lucreaza aproape o mie de hectare de teren agricol, dispune de trei tractoare performante New Holand si unul Case, o combina Claas si toate utilajele necesare, insa nu au renuntat nici la tractoarele romanesti U-650, cu care efectueaza muncile mai usoare.

S-au legat sufleteste de aceste tractoare romanesti pe care le au in dotare de multi ani. Iata ca aceasta societate a demonstrat ca acolo unde oamenii sint uniti, asa ca manasturenii, se poate face agricultura performanta. Greutati sint ca oriunde, insa trebuie facute si investitii pentru a performa si iata ca astazi Societatea Agricola Manastureana construieste un nou sediu cu depozite, birouri, un parc pentru tractoare si tot ceea ce este necesar pentru a putea lucra pamintul in conditii bune si pentru a obtine productii agricole de calitate.

Desigur se doreste si o extindere a suprafetelor agricole, insa aici exista un impediment, pentru ca in comuna Vinga nu mai este pamint disponibil, tot pamintul este lucrat. "Este foarte greu" spun fermierii romani, pentru ca "noi nu sintem ajutati de stat, ba mai mult, acea lege aberanta care a permis vinzarea pamintului romanesc strainilor, a dezavantajat fermierul roman care nu dispune de bani lichizi peste noapte si nici de subventiile de care au beneficiat fermierii straini ca sa achizitioneze pamant. Credem ca nu este o lege in favoarea romanilor, vinzarea pamantului stramosesc pentru care bunicii nostrii au murit pe front si ar trebui urgent schimbata, desi este cam tirziu, foarte mult pamint este deja vindut strainilor".

La Manastur pamintul arabil a ramas insa in cadrul societatii si oamenii primesc dividente an de an, un lucru care aduce profit tuturor. Un prieten imi spunea cu ceva timp in urma un mare adevar: "Noi romanii ne vindem pamintul, (facea referire la vie) fara sa ne gindim ce lasam copiilor, apoi mergem si muncim cu ziua pe pamintul pe care am fost stapini noi si copiii nostri in loc sa il muncim pentru noi".

Pamintul romanesc va avea o valoare tot mai mare (si strainii stiu acest lucru), de aceea este foarte important sa nu mai vindem o palma din el ...

A fost o placere sa vad din nou tractoare in brazda ori la semanat, sa vad cum agricultura prinde din nou radacini in unele locuri pentru ca  inca sint oameni care traiesc cu dragoste de pamint, oameni care se bucura de rodul pamintului, oameni pe care rasaritul soarelui ii gaseste pe cimp la arat ori recoltat, oameni care au o satisfactie deosebita atunci cind vad griul sau rapita rasarite, ori se bucura cind vine ziua recoltei, cind intra cu combina in lanul cu griu inspicat ce unduieste in bataia vintului, culegind rodul muncii lor de peste an.

Cred ca acesti oameni merita tot respectul semenilor, pentru ca ei dau piine tarii. In comuna Vinga sint citiva fermieri care au suprafete mari de pamint pe care il lucreaza, oameni care au si greutati legate de munca pamintului, dar care nu se dau batuti. A fost o experienta unica si o placere totodata, sa vad seara la ora 19,00 toti fermierii care detin ferme vegetale pe raza comunei Vinga in sala de sedinta a Primariei Vinga convocati de primarul Ioan Sorin Negrei, pentru a-i  informa si sprijini in a rezolva unele dintre greutatile care apar legate de fondul funciar de incalcari de terenuri si pentru a gasi solutii legale care sa stopeze pasunatul pe suprafetele cultivate. Sint probleme cu care ne confruntam de ani de zile in tara, pentru ca legea nu este lege pentru toti. Cred ca ar fi multe de spus in privinta legislatiei referitoare la agricultura, pentru ca sint multe probleme de care se izbesc cei care lucreaza pamintul si nu numai ei.

Revenind la Societatea Agricola Manastureana, pot spune ca am avut momente (cu lacrimi in ochi) cind am retrait anii copilariei mele la tara, vazind din nou un jnec in functiune ce transporta prin intermediul melcului, boabele de porumb de pe platforma in magazia de cereale a unitatii, am simtit din nou dupa ani si ani acel iz de la "voaspele" de porumb si acel miros specific magaziilor de cereale, ori pleava din spatele combinei de recoltat, dar inainte de toate am vazut ca oamenii din aceasta societate stiu sa lucreze pamintul, au fost uniti si rezultatele se vad acum prin investitii si recolte bune. Inainte de toate cred ca au avut incredere unii in altii si s-au asociat pentru ca nu este posibil a face agricultura performanta decit atunci cind lucrezi suprafete mari agricole si acest lucru s-a demonstrat in timp.

"Manastureana" este un exemplu viu ca se poate face agricultura in Romania si ar fi o bucurie pentru toti cei care mai simtim romaneste sa vedem ca se ridica agricultura noastra, a Romaniei si vom putea din nou gusta acea piine traditionala asa cum era in trecut, hranindu-ne sanatos, cum o faceau bunicii si parintii nostri.

Dumnezeu sa ne ajute !

Sursa: ARQ