Un miros greu s-a facut simtit in mai multe zone din municipiu. Revoltati, aradenii au reactionat pe retelele de socializare, nemultumiti ca sunt nevoiti sa suporte putoarea chiar si in propria casa. Si cum se intampla de obicei in astfel de cazuri, oamenii arata cu degetul in stanga si-n dreapta. Potrivit unora, de vina ar fi Compania de Apa, mirosul provenind de la namolul produs la Statia de Epurare. Altii  sustin ca putoarea vine dinspre zona Frumuseni-Fantanele, unde un fermier ce detine o suprafata mare de teren si-ar fi fertilizat pamantul cu uree lichida. Inca nu se stie sursa. Cert este insa ca pute si pute tare.

Update 1 Garda de Mediu a gasit vinovatul, o ferma din Fantanele care risca o amenda intre 50.000 si 100.000 de lei

In cele din urma, Garda de Mediu a reusit sa gaseasca vinovatul Este vorba despre o ferma din Fantanele, care acum risca o amenda cuprinsa intre 50.000 si 100.000 de lei. „Ferma cu pricina a achizitionat dejectii de animale pe care le-a imprastiat pe terenurile lucrate. In urma controlului efectuat s-a descoperit ca nu s-au respectat autorizatia de mediu, ghidul de bune practici si conditiile de mediu impuse”, a declarat Sorin Bradicean, comisarul-sef al Garzii de Mediu Arad.

Pe langa amenda, reprezentantii fermei sunt obligati sa ia unele masuri pentru remedierea situatiei. „Avand in vedere ca a fost descoperit ingrasamant neingropat in pamant, celor de acolo li s-a dispus sa-l ingroape in maximum 24 de ore. De asemenea, s-a dispus ca tot ingrasamantul care va fi imprastiat de acum incolo sa fie ingropat”, a incheiat Bradicean.

In ceea ce-i priveste, reprezentantii Companiei de Apa se dezvinovatesc, postand pe propriul site un comunicat de presa. „Mirosul nu provine de la Statia de Epurare a Companiei de Apa Arad, sistemul de canalizare si statia de epurare a municipiuluui Arad au fost verificate si nu s-au inregistrat disfunctionalitati.  Namolul produs la statia de epurare se aplica pe terenurile agricole in fiecare an in perioada iulie - octombrie, dupa incheierea unor acorduri de colaborare intre fermieri si Compania de Apa Arad, acestea concretizandu-se in emiterea permiselor de aplicare elaborate de Agentia pentru Protectia Mediului in baza studiilor pedologice efectuate pe terenurile fermierilor de catre Oficiul de Studii Pedologice Arad.  In 2019, Compania de Apa Arad va colabora cu 3 fermieri pentru aplicarea namolului pe terenurile agricole ale acestora. Activitatea de aplicare a namolului este planificata sa inceapa abia cu data de 30 iulie 2019”, se arata in comunicat.  Deci, potrivit celor de aici, sursa putorii ar trebui cautata in alta parte.

Garda de Mediu merge pe mai multe piste

Dar ce face Garda de Mediu? Contactat telefonic, comisarul-sef Sorin Bradicean, care tocmai se pregatea sa plece de la Frumuseni, sustine ca a fost demarat un control la fermierul care si-a fertilizat terenurile, insa se merge pe mai multe piste. „Suntem la Frumuseni, unde am demarat un control. Fermierul pe care il verificam a fertilizat o suprafata mare de teren cu gunoi de pasare. Daca stai in mijlocul campului se simte miros, insa in comuna nu se simte nimic. Omul spune ca a folosit un utilaj care ingroapa gunoiul si ca are analize si tot ce-i trebuie. Controlul continua”, a declarat Bradicean. In continuare, acesta sustine ca comisarii Garzii de Mediu vor face verificari si la Compania de Apa, vor merge si la canalele de scurgere din Vlaicu, la Muresel si la Muresul Mort. „Seara trecuta am plecat pe teren dupa ora 23. Pana pe la ora 1.30 am fost prin oras. Singurele zone unde am simtit miros puternic au fost Aradul Nou si Subcetate. Mirosul insa se disperseaza, in functie de directia si de intensitatea vantului”, a tinut sa precizeze Bradicean.

In incheiere mai trebuie spus ca incepand cu ora 9.30, Aradul este sub cod galben de vant. Potrivit meteoromania.ro, codul este valabil pana la ora 15.00. In avertizarea meteo se vorbeste de intensificari ale vantului cu viteze care la rafala pot atinge 55...65 km/h, deci mirosul este purtat de... aripile vantului, pe unde nici nu te astepti.

Sursa: ARQ