Spiritualitatea Filocalică Siriacă a fost tema generală a conferinței de excepție a Preacuviosului Părinte Agapie Corbu, starețul Schitului „Buna-Vestire” din Alamș. Seara filocalică s-a desfășurat cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Timotei și cei prezenți s-au bucurat de prezența părintească a Preasfințitului Părinte Episcop Emilian. 

În cadrul manifestării filocalice a fost omagiat rolul și contribuția teologică și duhovnicească a Părintelui Dumitru Stăniloae care prin traducerea și publicarea Filocaliei a avut o contribuție majoră a intrării și cunoașterii textelor filocalice în limba română. De fapt, Prof. Dumitru Stăniloae, „Părintele Filocaliei românești” a dăruit culturii și spiritualității române Filocalia într-un context istorico-politic dificil. Publicarea primelor 4 volume din Filocalia în perioada 1946-1948 (după ce în perioada dintre 1943-1946 tradusese deja jumătate din Filocalia) a reprezentat și un moment de întărire și rezistență culturală și duhovnicească pentru poporul român pentru următoarele decenii petrecute în totalitarism. Acest fapt coincide cu un alt „moment de har”: apariția spiritualității filocalice a „Rugului Aprins”, asociație ortodoxă ce a adunat împreună călugări, preoți, mireni, intelectuali. Opera de traducere patristică și filocalică românească constituie un fapt haric și teandric în Biserica Ortodoxă Română, care a înrurit cultura, teologia și spiritualitatea contemporană, fiind un reper teologic și filologic pentru demersurile de traducere și publicare ce vor urma. 

Cei prezenți la Sala „Ferdinand” ai Primăriei Aradului s-au bucurat de „ospățul duhovnicesc” oferit de Părintele Agapie Corbu care a prezentat cadrul general al spiritualității filocalice siriace, particularității sale, scriitorii și Sfinții cei mai reprezentativi, bogata expresie teologică și spirituală a limbii și terminologiei siriace în textele filocalice, rolul Sfintei Scripturi, relația dintre Școală și spiritualitate, trăsăturile esențiale ale monahismului siriac.

Scopul conferinței publice a fost de a aduce Filocalia în cetate, pentru că Filocalia trebuie nu numai citată, ci și citită, citită și vorbită împreună pentru a fi lecturată și meditată apoi acasă pentru a fi ferment și inspirație vie, înnoitoare aplicată și trăită în actualitate.

Arhim. Teofan Mada, vicar eparhial

Sursa: ARQ