Stire

O viață în slujba justiției: arădeanul George Plopu, membru de onoare al Academiei Române

12.02.2020 ⋅ 0 comentarii

Așa cum ne-a obișnuit deja, profesorul Cristian Stoica a predat elevilor de la Școala Profesională ”Astra” Arad o lecție de istorie altfel, care l-a avut în prim-plan pe arădeanul George Plopu, membru de onoare al Academiei Române. 

,,Fiat justitia, pereat mundus” - Să se facă dreptate, de-ar fi să piară lumea

Începuturile

Născut în comuna Semlac din județul Arad  la 25 septembrie 1857 George Plopu va urma cursurile Academiei de Drept din Oradea în perioada 1877-1881. Analele universității îl consideră unul dintre cei mai de seamă absolvenți ai săi.

La 25 aprilie 1885 ajunge doctor în drept al Universității din Budapesta.

O strălucită carieră juridică

George Plopu a urcat treptele profesiei la început a fost avocat în Arad( 1886-1893), judecător la Tribunalul Gyula ( 1893-1898), președinte al Judecătoriei din Vișeu (1898-1900), judecător la Curtea de Apel Oradea ( 1900-1910), judecător la Curia regească din Budapesta ceea ce corespundea funcției de consilier de Curte de casație la Curtea supremă de justiție a Ungariei. În calitate de membru al celei mai importante secții a Curiei Regești, secția I , prezidată de președintele Curții supreme, George Plopu a primit însărcinarea de a realiza o culegere de decizii pronunțate de senatul Curiei regești din Budapesta care conțin enunțuri cu valoare de principiu. Juristul arădean și-a îndeplinit ireproșabil sarcina, redactând și publicând mai multe volume în Monitorul de Jurisprudență.

La data de 11 aprilie 1919, George Plopu este arestat de autoritățile guvernului bolșevic ajuns la putere în Budapesta. A fost eliberat după cucerirea Budapestei de către armata română și s-a repatriat la 16 august 1919.

Președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru întreaga Transilvanie

Georgiu Plopu a fost considerat de guvernul român drept cel mai potrivit pentru a colabora la opera de unificare a sistemului judiciar. În locul organizării unei justiții autonome în Transilvania așa cum se preconizase inițial s-a luat decizia de înființare în cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție din București a unei secții competente pentru a soluționa recursurile provenite de pe întreg teritoriul al Transilvaniei. Georgiu Plopu a fost numit președinte al acestei secții în data de 7 mai 1920. În această calitate a funcționat timp de cinci ani până la pensionarea sa la 8 octombrie 1925.

Astfel Georgiu Plopu a fost pentru întreaga Transilvanie președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Este numit profesor onorific la Facultatea de Drept de la Universitatea ,, Ferdinand I″ din Cluj.

2358

Opera fundamentală a lui George Plopu intitulată ”Părți alese din dreptul privat ungar” însumează 2358 de pagini, fiind considerat de specialiști primul și singurul tratat de drept privat ungar atât în literatura juridică română cât și în cea maghiară. Asta făcea ca cea mai de seamă lucrare de drept privat ungar să fie opera unui înalt magistrat român, scrisă în limba română.

Alte lucrări publicate de eminentul jurist arădean au fost ,,Drept familiar material″, ,,Drept ereditar”, ,,Patronat și introspecțiune″, ,,Chestiunea composesoratului din comuna Brețcu″.

Familia

Fiica lui George Plopu, Lucia (1882-1973)  a fost căsătorită cu Nicolae Zigre (1882-1962). Ginerele lui George Plopu, dr. Nicolare Zigre absolvent al Academiei de Drept din Oradea. De-a lungul vieții acesta a îndeplinit mai multe funcții ajungând ministru Cultelor și Artelor (în 4 guverne Miro... vezi mai mult

Sursa: Glasul Cetății

Pentru articolul complet și alte comentarii
vizitați Glasul Cetății